Repartizarea fondurilor destinate asistenței medicale trebuie orientată treptat către domeniile implicate în prevenție și depistarea precoce. Această abordare este necesară pentru reducerea  cheltuielilor asociate sectorului spitalicesc, cel al medicamentelor și programelor naționale de sănătate curative, a explicat recent, dr. Elisabeth Brumă, director Direcția Reglementări și Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În acest sens, CNAS urmărește creșterea finanțării acordate asistenței medicale prespitalicești. „Repartizarea fondurilor pentru asistența medicală prespitalicească urmărește obiectivul constant al asigurărilor sociale de sănătate de a reechilibra sistemul în favoarea serviciilor preventive și a celor acordate în ambulatoriu. Vorbim despre o tranziție etapizată către un model în care prevenția și diagnosticul precoce vor deveni elementele centrale ale îngrijirii medicale”, a punctat dr. Elisabeth Brumă.

Aceasta a arătat că, într-o primă etapă, estimată la 5-10 ani, întărirea prevenției și depistarea afecțiunilor într-un stadiu precoce va conduce la o creștere a numărului bolnavilor care vor fi incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ, însă cu un status mai puțin grav, în stadii incipiente de boală), precum și la o creștere a numărului de cazuri tratate în ambulatoriu sau internate în regim de spitalizare de zi, dar cu o reducere a duratei de spitalizare a cazurilor internate în regim de spitalizare continuă.

Cum este încurajată prevenția

Cu această ocazie ea a reamintit că structura fondului destinat medicinei de familie a fost modificată încă de la 1 ianuarie 2026, prin alocarea a 75% din fonduri pentru plata pe serviciu medical, urmând ca din 2027, această pondere să crească la 80%. Totodată, reprezentanta CNAS a arătat că, începând cu anul 2025, se realizează plata în funcție de performanță a medicilor de familie aflați în contract cu casa de asigurări de sănătate, între indicatorii folosiți pentru măsurarea performanței, regăsindu-se și completarea riscogramei, realizată pentru persoanele cu vârsta de peste 40 de ani înscrise pe lista acestora.

În același timp, ea a amintit că pentru persoanele care nu prezintă simptome sugestive pentru diabet zaharat, cu vârsta de 18 ani şi peste, supraponderali/obezi şi/sau care prezintă unul sau mai mulți factori de risc pentru diabetul zaharat, medicii pot recomandă efectuarea unor investigații specifice pentru diagnosticarea acestei afecțiuni cu ocazia acordării altor tipuri de consultații. Procedura se aplică și adulților care nu prezintă simptome sugestive pentru boala cronică de rinichi, dar care au unul sau mai mulţi factori de risc pentru această afecțiune (boli cardiovasculare, hipertensiune arterială sau diabet zaharat).

„Prin aceste măsuri, încurajăm medicii de familie să ofere mai multe servicii preventive și să participe activ la depistarea precoce a bolilor cronice.(...) Pacientul nu trebuie să ajungă la medic doar atunci când boala este avansată. Medicul de familie poate identifica riscul de diabet, boală cronică de rinichi sau afecțiuni cardiovasculare chiar și atunci când pacientul se prezintă pentru o problemă aparent fără legătură. Acesta este mecanismul prin care prevenția produce efecte reale”, a conchis dr. Elisabeth Brumă.