Oricine se poate afla în faţa unei situaţii care necesită acordarea primului ajutor.
Momentele până la sosirea ambulanţei sunt critice, iar manevrele prin care se asigură suportul vital de bază sunt cele care pot determina prognosticul unei persoane.
În cazul în care un adult găsit într-un spaţiu public este inconștient, neresponsiv și nu respiră sau are tulburări de respiraţie, ERC (European Resuscitation Council) recomandă să se strige imediat după ajutor, să se evalueze ABC (Airway – permeabilitatea căii aeriene, Breathing – dacă respiră, Circulation – dacă are puls), apoi să se apeleze numărul unic de urgenţă. Dacă mai există o persoană în apropierea incidentului, aceasta va fi rugată să aducă un defibrilator automat extern (dacă acesta este disponibil).
Până la sosirea echipajului trebuie efectuate manevre de resuscitare, în cadenţă de 30 de compresii cardiace externe cu două respiraţii salvatoare pe minut, cu repetarea acestui ciclu. Compresiile cardiace se vor face cu o apăsare în adâncime de 5 cm (dar nu mai mult de 6 cm), cu un ritm de 100 de compresii pe minut (nu mai mult de 120). Respiraţiile salvatoare se vor acorda în cazurile în care această manevră este posibilă – în caz contrar, se va continua doar cu compresii toracice. Defibrilarea rapidă, în primele 3–5 minute de la pierderea conștienţei, poate crește rata de supravieţuire până la 50–70%.
Spre deosebire de adult, la care cea mai frecventă etiologie a stopului cardiorespirator este cea cardiacă, în cazul copilului, stopul este iniţial respirator, consecinţă a hipoxiei, iar, dacă este înlăturat, cordul își poate relua sau menţine bătăile.
La copii, diagrama lanţului supravieţuirii este diferită de cea a adultului. Dacă există un unic salvator și un copil este găsit inconștient, se va striga după ajutor, se va deschide calea aeriană, iar dacă acesta nu respiră normal, se vor acorda cinci respiraţii salvatoare. În cazul lipsei de răspuns, se vor efectua 15 compresii toracice cu 2 respiraţii salvatoare (15:2) pe minut, urmate de repetarea acestui ciclu timp de un minut. Ulterior trebuie apelat numărul de urgenţă. În cazul sugarilor, compresiile toracice se vor efectua prin intermediul policelor.
Protocoalele sunt disponibile gratuit pe site-ul ERC. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pune la dispoziţia persoanelor interesate „Ghidul cetăţeanului pentru situaţii de urgenţă”, în care sunt oferite informaţii pentru situaţii precum incendiu, furtună, alunecare de teren etc. Pe site se regăsesc, de asemenea, în „Manualul de prim-ajutor”, clipuri video educative pentru dezobstrucţia căilor aeriene la nou-născut, sugar, copil sau adult, modul de poziţie laterală de siguranţă etc.
Proporţia apelurilor nejustificate are o mare variabilitate între statele Uniunii Europene, Grecia fiind fruntașă, în 2017, cu 95,5% din apeluri.
În România, anul trecut, peste jumătate din apeluri nu au fost urgenţe, fiind solicitări pentru diverse informaţii, efectuate din greșeală, farse sau apeluri injurioase. Dintre apelurile pentru urgenţe, 57% au fost cazuri medicale. Chiar dacă a fost făcut din greșeală, apelul nu trebuie închis, iar operatorul trebuie informat că nu este nicio urgenţă. Timpul mediu de răspuns al operatorului este de patru secunde, peste 90% din apeluri fiind recepţionate în mai puţin de zece secunde.
Persoana care apelează numărul unic trebuie să anunţe operatorul despre urgenţa pe care acesta o are, locul unde se află, numele și să răspundă la orice întrebări solicitate de operator.
În funcţie de informaţiile primite, vor fi cooptate forţele de intervenţie abilitate pentru rezolvarea cazului. Dacă este necesar ca toate agenţiile să intervină, datele preliminare sunt transmise simultan, în maximum 2–3 secunde. Numărul de urgenţă poate fi apelat gratuit, fără prefix, indiferent de locaţie, de pe telefonul mobil sau fix.
Părinţii sunt sfătuiţi să își înveţe copiii să folosească numărul unic de urgenţă. Aceștia trebuie să le explice celor mici cum și când trebuie să apeleze, să aibă încredere în operator, să își înveţe adresa de acasă, dar să le și explice care sunt consecinţele negative ale apelurilor nejustificate.
Primele atestări istorice ale unei centrale telefonice în ţara noastră datează din anul 1889, când cinci persoane din Parlament sau ministere erau abonate la o centrală manuală. Casa Regală dispunea de o centrală telefonică automată, având și ea patru abonaţi. În prezent există 125 de dispecerate de urgenţă la nivel naţional, cu 654 de substaţii. 
Sistemul 112 este un serviciu multilingvistic, prin care apelurile recepţionate sunt preluate și procesate în limbi de circulaţie internaţională și în limbile minorităţilor naţionale. Persoanele cu dizabilităţi de vorbire sau auz se pot înscrie pe site-ul www.stsnet.ro într-o bază de date special creată, acestea având posibilitatea să trimită mesaje scurte la numărul de urgenţă 113 și să fie tratate ca atare.
Proiectul HeERO (Harmonized eCall European Pilot) s-a desfășurat în perioada ianuarie 2011–decembrie 2013. România a făcut parte din acest proiect, alături de alte opt ţări europene care au pregătit infrastructura, au testat serviciul și le-au împărtășit experienţa celorlalte ţări membre. Sistemul eCall presupune utilizarea anumitor dispozitive montate pe mașini, în scopul apelării automate a numărului unic de urgenţă, în cazul producerii unui accident. Ţara noastră este prima din Europa care utilizează acest sistem.
Prin eforturile Ministerului de Afaceri Interne, ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), din anul 2017, în România este implementat și serviciul RO-ALERT, prin intermediul căruia, persoanele aflate într-un areal ameninţat de un eveniment iminent vor primi, pe telefon, mesaje de alertare. Acestea sunt afișate instantaneu pe ecranul telefonului mobil, fără a necesita deblocarea telefonului.
Mesajele de tip Cell Broadcast sunt transmise chiar și în condiţiile supraîncărcării reţelelor de telefonie mobilă.
Anual, începând cu 2009, la 11 februarie este marcată Ziua europeană a numărului unic de urgenţă 112. Evenimentul a luat fiinţă în urma unei convenţii între Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană, cu scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul populaţiei, această dată fiind aleasă întrucât conţine cifrele numărului unic de urgenţă (11/2). 
Numărul unic de urgenţă 112 poate fi apelat în cazul unor situaţii de urgenţă, pentru a se solicita intervenţia echipajelor specializate: ambulanţe, pompieri, poliţie, jandarmerie. Toate statele membre ale Uniunii Europene au aderat la acest număr. 112 este număr unic pentru Danemarca, Estonia, Finlanda, Malta, Olanda, Portugalia, România și Suedia. În alte state, precum Belgia, Bulgaria, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia și Spania, 112 nu este număr unic pentru urgenţe, dar și el este operabil în astfel de situaţii. Peste jumătate din apelurile de urgenţă au fost iniţiate prin 112, conform raportului anual COCOM (The Communication Committee’s) al Comisiei Europene din 2018.
Campania din 2019 a Asociaţiei europene a numărului de urgenţă (EENA), numită „#HumansOf112”, are drept scop evidenţierea persoanelor care lucrează în domeniul serviciilor de urgenţă: operatori, paramedici, poliţiști sau pompieri. Succesul echipelor de intervenţie în cadrul unui caz medical este puternic influenţat de acordarea suportului vital de bază în faza prespital.
Asociaţia „Societatea de Salvare” București (ASSB) a creat un program de alertare a voluntarilor săi cu privire la situaţii de urgenţă ce au loc în locuri publice. În cadrul proiectului „Există un erou în fiecare dintre voi” se poate înscrie orice persoană, chiar fără studii medicale, cu vârsta minimă de 14 ani, care va fi instruită să acorde măsurile corecte de prim ajutor conform ultimelor protocoale. Persoanele instruite de ASSB și de Serviciul de Ambulanţă București-Ilfov vor fi alertate dacă se află într-o rază de maximum 1.000 de metri faţă de victimă prin intermediul unui SMS sau al unei aplicaţii.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
