Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Terapii în scleroza multiplă

Viața Medicală
Dumitru ŞERBAN vineri, 27 februarie 2015

Scleroza multiplă este o afecţiune invalidantă ce afectează în special adulţii tineri. Despre dificultăţile în diagnosticul şi terapia sa, precum şi despre activitatea grupului de lucru pentru scleroză multiplă din structura Societăţii de Neurologie din România, am discutat cu prof. dr. Cristian Dinu Popescu, şeful Clinicii de neurologie de la Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi.

 

 

 
 
 

 

   Care sunt etapele diagnosticului în această boală?
   – Cu cât tratamentul este mai precoce, cu atât rezultatele vor fi mai bune, iar invalidarea va fi amânată pe două-trei decade, ori chiar oprită în evoluţie. Ideal ar fi ca toţi pacienţii să fie trataţi încă din faza de sindrom clinic izolat, entitatea care anunţă evoluţia bolii; este primul eveniment clinic, iar diagnosticul se bazează şi pe investigaţii de tip IRM, potenţiale evocate sau puncţie lombară. S-a constituit un nou concept, aşa-numitul sindrom radiologic izolat, situat temporal înaintea sindromului clinic izolat şi care poate fi uneori o descoperire întâmplătoare sau pentru o simptomatologie care nu este specifică sclerozei multiple. Aceasta dirijează pacientul spre centrul specializat, unde se caută şi alte argumente diagnostice, iar în condiţiile în care este suspectată evoluţia, se stabileşte un program de reinvestigare, prin rezonanţă magnetică, pentru a surprinde momentul trecerii spre sindromul clinic izolat, iar de la acesta spre scleroza multiplă clinic definită.
 
   Cât de strict este programul pe care trebuie să-l respecte pacienţii?
   – Oricum am face, există o modulare a programului zilnic; sunt anumite ore pe care pacienţii trebuie să le respecte, de exemplu, glatiramer acetatul se injectează zilnic dimineaţa; pacienţii trataţi cu interferon beta 1A i.m. îşi fac o singură injecţie săptămânal, vinerea, la ora 19. De aceea, la ei nu există impedimente în practicarea unei meserii, activităţi, în definitivarea unui sistem educaţional. Ceilalţi interferoni, beta 1A cu injectare cutanată şi beta 1B cu injectare subcutanată, au o anumită ritmicitate, existând săptămâni în care pot fi implicate şi sâmbăta şi duminica, ceea ce ar putea avea un efect de limitare a activităţii sau de dezvoltare a sindromului pseudogripal după injectare, ce poate modifica activitatea din partea a doua a zilei. Momentul injectării este precedat şi urmat, la intervale de două ore, de administrarea de antitermice, pentru a proteja pacientul împotriva dezvoltării sindromului pseudogripal şi pentru a favoriza somnul din timpul nopţii.
 
   Cum stă România în ceea ce priveşte medicaţia de linia a doua în scleroza multiplă?
   – În prezent, utilizăm natalizumab, un anticorp monoclonal care se administrează o dată pe lună, iar  pacienţii sunt dispensarizaţi prin centrele din ţară, pentru a surprinde eventuala virare spre leucoencefalopatia multifocală progresivă. Există câteva cazuri în tratament cu un medicament administrat oral, fingolimod (blocant al receptorilor sfingozin-1 fosfat de pe limfocitele T – n.r.), care încă nu este în lista de medicamente din programul naţional de scleroză multiplă. Aceşti pacienţi pot dezvolta sau accentua eventuale tulburări de ritm cardiac, iar monitorizarea lor cardiologică în primele zile de administrare a tratamentului devine obligatorie. Ne aşteaptă o nouă gamă de agenţi terapeutici, cu administrare orală, cum ar fi dimetil fumarat, teriflunomid.
 
   Ce ne puteţi spune despre activitatea grupului de lucru pentru scleroză multiplă din structura Societăţii Române de Neurologie?
   – În activitatea grupului de lucru sunt implicaţi prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele de onoare al Societăţii Române de Neurologie, conf. dr. Cristina Tiu, conf. dr. Dana Craiu – din Bucureşti, prof. dr. Mihaela Simu (Timişoara), prof. dr. Dafin Mureşanu, actualul preşedinte al SNR, de la Cluj, conf. dr. Rodica Bălaşa (Târgu Mureş) şi, desigur, colectivul nostru. Programul de scleroză multiplă a pornit în România din anul 2000, întâi la Bucureşti şi Târgu Mureş, al treilea centru a fost cel de la Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi, în 2004. Aici avem în supraveghere 385 de pacienţi; în ţară, numărul acestora atinge 2.500. Ne întâlnim la conferinţele anuale de scleroză multiplă, pentru a ne împărtăşi experienţa şi a afla noutăţile în domeniu. Tema principală a conferinţei de anul trecut, desfăşurată la Iaşi, au constituit-o terapiile actuale. Am discutat aspecte legate de terapiile noi sau de noi variante de administrare a unor medicamente: de exemplu, glatiramer acetatul are o variantă cu injectare la trei zile, interferonul beta 1B pegilat se injectează i.m. o dată la două săptămâni. Toate acestea conduc la o calitate mai bună a vieţii pacienţilor. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.