Scleroza
multiplă este o afecţiune invalidantă ce afectează în special adulţii tineri.
Despre dificultăţile în diagnosticul şi terapia sa, precum şi despre
activitatea grupului de lucru pentru scleroză multiplă din structura Societăţii
de Neurologie din România, am discutat cu prof. dr. Cristian Dinu Popescu,
şeful Clinicii de neurologie de la Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi.
– Care
sunt etapele diagnosticului în această boală?
– Cu cât tratamentul este mai precoce, cu
atât rezultatele vor fi mai bune, iar invalidarea va fi amânată pe două-trei
decade, ori chiar oprită în evoluţie. Ideal ar fi ca toţi pacienţii să fie
trataţi încă din faza de sindrom clinic izolat, entitatea care anunţă evoluţia
bolii; este primul eveniment clinic, iar diagnosticul se bazează şi pe
investigaţii de tip IRM, potenţiale evocate sau puncţie lombară. S-a constituit
un nou concept, aşa-numitul sindrom radiologic izolat, situat temporal înaintea
sindromului clinic izolat şi care poate fi uneori o descoperire întâmplătoare
sau pentru o simptomatologie care nu este specifică sclerozei multiple. Aceasta
dirijează pacientul spre centrul specializat, unde se caută şi alte argumente
diagnostice, iar în condiţiile în care este suspectată evoluţia, se stabileşte
un program de reinvestigare, prin rezonanţă magnetică, pentru a surprinde
momentul trecerii spre sindromul clinic izolat, iar de la acesta spre scleroza
multiplă clinic definită.
– Cât
de strict este programul pe care trebuie să-l respecte pacienţii?
– Oricum am face, există o modulare a
programului zilnic; sunt anumite ore pe care pacienţii trebuie să le respecte,
de exemplu, glatiramer acetatul se injectează zilnic dimineaţa; pacienţii trataţi
cu interferon beta 1A i.m. îşi fac o
singură injecţie săptămânal, vinerea, la ora 19. De aceea, la ei nu există
impedimente în practicarea unei meserii, activităţi, în definitivarea unui
sistem educaţional. Ceilalţi interferoni, beta 1A cu injectare cutanată şi beta
1B cu injectare subcutanată, au o anumită ritmicitate, existând săptămâni în
care pot fi implicate şi sâmbăta şi duminica, ceea ce ar putea avea un efect de
limitare a activităţii sau de dezvoltare a sindromului pseudogripal după
injectare, ce poate modifica activitatea din partea a doua a zilei. Momentul
injectării este precedat şi urmat, la intervale de două ore, de administrarea
de antitermice, pentru a proteja pacientul împotriva dezvoltării sindromului
pseudogripal şi pentru a favoriza somnul din timpul nopţii.
– Cum
stă România în ceea ce priveşte medicaţia de linia a doua în scleroza multiplă?
– În prezent, utilizăm natalizumab, un
anticorp monoclonal care se administrează o dată pe lună, iar pacienţii sunt dispensarizaţi prin centrele
din ţară, pentru a surprinde eventuala virare spre leucoencefalopatia
multifocală progresivă. Există câteva cazuri în tratament cu un medicament
administrat oral, fingolimod (blocant al receptorilor sfingozin-1 fosfat de pe
limfocitele T – n.r.), care încă nu este în lista de medicamente din programul
naţional de scleroză multiplă. Aceşti pacienţi pot dezvolta sau accentua
eventuale tulburări de ritm cardiac, iar monitorizarea lor cardiologică în
primele zile de administrare a tratamentului devine obligatorie. Ne aşteaptă o
nouă gamă de agenţi terapeutici, cu administrare orală, cum ar fi dimetil
fumarat, teriflunomid.
– Ce
ne puteţi spune despre activitatea grupului de lucru pentru scleroză multiplă
din structura Societăţii Române de Neurologie?
– În activitatea grupului de lucru sunt
implicaţi prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele de onoare al Societăţii
Române de Neurologie, conf. dr. Cristina Tiu, conf. dr. Dana Craiu – din Bucureşti,
prof. dr. Mihaela Simu (Timişoara), prof. dr. Dafin Mureşanu, actualul preşedinte
al SNR, de la Cluj, conf. dr. Rodica Bălaşa (Târgu Mureş) şi, desigur,
colectivul nostru. Programul de scleroză multiplă a pornit în România din anul
2000, întâi la Bucureşti şi Târgu Mureş, al treilea centru a fost cel de la
Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi, în 2004. Aici avem în supraveghere 385
de pacienţi; în ţară, numărul acestora atinge 2.500. Ne întâlnim la conferinţele
anuale de scleroză multiplă, pentru a ne împărtăşi experienţa şi a afla noutăţile
în domeniu. Tema principală a conferinţei de anul trecut, desfăşurată la Iaşi,
au constituit-o terapiile actuale. Am discutat aspecte legate de terapiile noi
sau de noi variante de administrare a unor medicamente: de exemplu, glatiramer
acetatul are o variantă cu injectare la trei zile, interferonul beta 1B pegilat
se injectează i.m. o dată la două săptămâni.
Toate acestea conduc la o calitate mai bună a vieţii pacienţilor.
.jpg)
