Newsflash
Interviuri

„Fără taxa clawback, mai multe medicamente generice de înaltă calitate ar fi disponibile pacienților din România”

de Maria Ionescu - iul. 2 2021
„Fără taxa clawback, mai multe medicamente generice de înaltă calitate ar fi disponibile pacienților din România”

Taxa clawback rămâne un obstacol important pentru producătorii de generice, susţine Simona Cocoș, executivul care conduce toate operaţiunile Grupului Zentiva în România și deţine funcţia de președintă a APMGR.

Simona Cocos zentiva 2

    Simona Cocoș, președinta Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) și directoare a Zentiva România, recunoaște progresele realizate în 2020, când taxa a fost diminuată și diferenţiată, dar subliniază necesitatea de a oferi industriei predictibilitate pentru investiţiile atât de necesare. Anul trecut, Guvernul a convenit asupra scăderii taxei la 25% pentru medicamentele inovatoare, 20% pentru medicamentele generice și biosimilare importate și 15% pentru medicamentele generice și biosimilare fabricate pe plan intern. Dar producătorii precum Zentiva subliniază în continuare nevoia de a fi redusă mai mult taxa.

        Clawback-ul a fost introdus în 2009 ca o soluţie temporară în timpul crizei financiare. Producătorii spun că timp de 12 ani au susţinut taxa, dar ea a afectat considerabil disponibilitatea genericelor. Această taxă și politica de preţuri a medicamentelor din România, care impune în ţara noastră cel mai mic preţ din 12 state membre UE, au făcut ca, de-a lungul anilor, peste 2.500 de medicamente generice să fie retrase de pe piaţă, scăzând astfel accesul pacienţilor la medicamente accesibile, de înaltă calitate.

Pierderi financiare și dispariţii de pe piaţă

        „Producătorii locali consideră că taxa a fost total nedreaptă, deoarece se aplică preţului la raft, iar unele medicamente ieftine au continuat să fie produse cu pierderi, în timp ce altele au dispărut cu totul din piaţă”, ne-a declarat Simona Cocoș, director general Zentiva România & Moldova, care a adăugat: „România are în continuare cheltuieli cu sănătatea mult sub alte ţări, atât ca pondere din PIB, cât și pe cap de locuitor. Considerăm că taxa clawback este nesustenabilă, o soluţie pentru un buget al sănătăţii sustenabil pe termen lung fiind creșterea adopţiei medicamentelor generice și biosimilare”.

        Simona Cocoș indică nevoia de a fi redusă în continuare taxa pentru medicamentele generice și biosimilare. Acestea au un rol foarte important în sistemul de sănătate, făcând posibilă tratarea mai multor pacienţi și aducând economii în bugetul consumat pe medicamente. Recunoscând faptul că nu poate fi eliminată sau scăzută brusc, deoarece ar putea dezechilibra bugetul CNAS, oficialul transmite propunerea industriei de a reduce taxa clawback treptat, cu 3% pe an în următorii 5 ani, astfel încât la final să ajungă la o valoare zero pentru genericele fabricate local și 5% pentru cele importate. De asemenea, susţine că un buget mai mic încasat din taxă ar fi compensat de o creștere a penetrării genericelor și a biosimilarelor.

Genericele permit tratarea mai multor pacienţi

        Potrivit producătorilor, genericele au adus economii la buget de aproape 350 de milioane de euro în ultimii 5 ani. „Genericele aduc economii, oferă sustenabilitate bugetară și permit ca mai mulţi pacienţi să beneficieze de medicamente. Taxa este în continuare mare pentru medicamentele generice, deoarece acestea sunt medicamente cu preţuri mai mici, care adresează cele mai frecvente boli și sunt utilizate de milioane de pacienţi. România nu beneficiază de toate avantajele utilizării genericelor, ele având o pondere în volum și valoare mai mică decât în alte ţări europene. Numărul de medicamente generice lansate în ultimii trei ani în România este de șase ori mai mic decât în Germania, de exemplu”, adaugă Simona Cocoș.

        Conform afirmaţiilor sale, „taxa clawback aduce implicaţii negative din două perspective. Pe de o parte, face ca cele mai accesibile generice să devină nesustenabile și neviabile economic pentru producători și distribuitori. Nu doar producătorii sunt descurajaţi să producă mai mult, dar și distribuitorii care ar trebui să importe mai multe medicamente accesibile.

        Pe de altă parte, noi, ca producători locali, am putea dezvolta în România semnificativ mai multe generice, dar sunt necesare investiţii, resurse de care am fost privaţi prin taxa clawback”. Directoarea Zentiva amintește, de asemenea în susţinerea producătorilor, de strategia farmaceutică a UE, care le solicită statelor membre să renunţe la barierele care împiedică adopţia genericelor și biosimilarelor și să crească nivelul de utilizare a acestora, ca soluţie de a face economii bugetare și de a face medicamentele mai accesibile pacienţilor.

O industrie farma locală ar proteja România de crize

        Zentiva este deja cel mai mare producător și furnizor de generice din România, ca urmare a dezvoltării Grupului Zentiva prin achiziţionarea mai multor companii farmaceutice în ultimii ani. Zentiva deţine acum două fabrici în România, ceea ce face să aibă cel mai mare impact pe piaţă și în sistemul de sănătate. Simona Cocoș susţine nevoia ca toată industria să beneficieze de sprijin guvernamental, după modelul altor state care au transformat producţia de medicamente într-un campion economic. „Suntem foarte în urmă faţă de alte ţări din regiune. Slovenia produce medicamente în valoare de peste 2 miliarde de euro anual, Ungaria și Polonia de peste 3 miliarde de euro fiecare, iar Turcia depășește 4 miliarde de euro. Acest lucru nu este întâmplător, ci este o consecinţă directă a politicilor de stat, care au văzut această industrie ca sector economic-cheie.

        Dar nu este vorba doar despre producţie, ci și despre venituri din exporturi și mii de locuri de muncă pe care le oferă producţia de medicamente. O industrie farmaceutică locală puternică ar proteja România atât de crize economice, cât și de crize de sănătate, cum a fost cea din anul 2020. Mai mult, capacitatea de a produce mai multe generice la nivel local înseamnă că mai mulţi pacienţi beneficiază de medicamente moderne, dar accesibile, înseamnă o concurenţă mai mare pe piaţă, care face ca medicamentele să fie mai ieftine, înseamnă mai multe inovaţii în generice, mai multe lansări de terapii care vor trata mai multe afecţiuni. Într-un mediu fiscal cu politici mai favorabile, toate acestea sunt posibile în beneficiul pacienţilor, al sistemului de sănătate și al eco­nomiei”, a conchis Simona Cocoș.

        În România există peste 20 de fabrici de medicamente. În ultimii zece ani, cota de piaţă a medicamentelor fabricate local a scăzut de la aproximativ 40% în valoare, la mai puţin de 10%.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe