O echipă multidisciplinară s-a ocupat de cazul micuțului Ioan, administrându-i pe o sondă naso-traheală, în două etape, celule stem mezenchimale care au fost prelevate din cordonul ombilical și dintr-un fragment de cordon ombilical.

Despre rolul acestor celule, diferența dintre ele și celulele stem hematopoietice, dar mai ales despre ce înseamnă medicina regenerativă am discutat cu Magda Dulugiac, doctor în biologie și manager de laborator la Banca Centrală de Celule Stem Regina Maria.

Alături de aceasta, din echipa care s-a ocupat de cazul bebelușului născut prematur a făcut parte și dr. Dana Zaciu, medic primar Neonatologie, șef secție Terapie Intensivă Neonatală de la Spitalul Băneasa. Un subiect pe care l-am abordat în discuția noastră a fost, bineînțeles, utilizarea celulelor stem mezenchimale autologe ca instrumente terapeutice, mai ales că genul acesta de terapie se află încă la început în țara noastră.

Vă recomandăm și: Terapia care a salvat viața unui prematur

Cum credeți că va evolua, în viitor, medicina regenerativă la noi în țară? Mai ales pe fondul progreselor făcute acum în cercetarea celulelor stem mezenchimale din cordonul ombilical.

Sperăm că în următorii ani vom avea concluzii pentru majoritatea studiilor clinice aflate acum în derulare la nivel mondial și vom ști cu certitudine care sunt afecțiunile pentru care celulele stem au un rol benefic și care sunt afecțiunile pentru care utilizarea lor nu este justificată. Ne așteptăm ca în viitorul apropiat să existe protocoale terapeutice standardizate pentru administrarea celulelor stem mezenchimale în cât mai multe patologii, fie că discutăm:

• de terapii celulare (administrarea celulelor stem izolate și multiplicate in vitro),
• de inginerie tisulară (utilizarea celulelor stem mezenchimale diferențiate in vitro pe suporturi matriciale tridimensionale de tip scaffold, care sunt ulterior implantate în țesutul afectat),
• de terapie genică (celulele putând fi utilizate ca vehicule celulare și furnizori de agenți terapeutici).

Preconizăm o extindere a paletei de utilizare a celulelor stem și ne gândim la contextul pandemic actual, atunci când au fost inițiate multe studii clinice pentru evaluarea beneficiului terapiei cu celulele stem mezenchimale pentru ameliorarea simptomelor COVID-19. Uitându-ne la acest an 2020, care a arătat unei planete întregi că imprevizibilul se poate întâmpla, ne dăm seama cât de importantă este evoluția continuă a medicinei. De asemenea, credem că și în România vor fi preluate treptat astfel de protocoale terapeutice, că va exista o dezvoltare în ceea ce privește gradul de aplicabilitate și că vom auzi tot mai frecvent despre soluții obținute prin terapiile cu celule stem.

Care este diferența dintre transplantul de celule stem și terapia cu celule stem? (pentru a nu se crea confuzie între acești termeni)

În general, ne referim la transplantul de celule atunci când discutăm despre administrarea celulelor stem hematopoietice realizată în scopul reconstituirii sistemului hematopoietic și resetării sistemului imun, pentru tratarea afecțiunilor hematologice maligne și non maligne, condiționarea organismului cu doze mieloablative de chimioterapie și radioterapie fiind aproape întotdeauna necesară. Ne referim la terapii celulare atunci când discutăm despre utilizarea celulelor în cadrul medicinei regenerative pentru repararea, reînnoirea, regenerarea și restaurarea funcției țesuturilor. Aceste terapii nu sunt precedate de cure de chimioterapie și radioterapie.

Explicați-ne de ce sunt atât de prețioase aceste celule stem mezenchimale din cordonul ombilical. Ce rol au ele? Ce beneficii aduc?

Celulele stem mezenchimale prezintă o serie de proprietăți care le cataloghează ca instrumente terapeutice importante. Au proprietatea de autoreînnoire şi potenţial de a se diferenţia în multiple tipuri celulare înalt specializate care îndeplinesc funcții specifice în organism precum: celule osoase, celule cartilaginoase, adipoase, miocardice, neuronale, hepatice, epidermale, celule pulmonare etc. Au capacitatea de a migra și de a se localiza la nivelul țesutului lezat unde, prin mecanisme paracrine cu efect trofic și imunomodulator, determină regenerarea țesutului lezat prin stimularea activităților funcționale și proliferative ale celulelor stem rezidente în țesutul lezat. Astfel, prin secreția moleculelor bioactive, celulele stem mezenchimale creează un mediu regenerativ, antiinflamator, antiapoptotic, angiogenic, mitotic și influențează o varietate de linii celulare implicate în generarea răspunsului imun.

Pot fi tratate afecțiuni neurologice

În ce arii au aplicabilitate celulele stem mezenchimale?

Datorită acestor proprietăți funcționale, identificăm două arii majore de aplicabilitate clinică a celulelor stem mezenchimale: medicina regenerativă și terapia imunologică care, de cele mai multe ori, sunt corelate. În medicina regenerativă, celulele stem mezenchimale sunt utilizate ca instrumente de înlocuire, reparare, regenerare şi întinerire a celulelor îmbătrânite, nefuncționale, distruse, cu scopul refacerii funcției organului sau țesutului. Pot fi astfel tratate afecțiuni neurologice (paralizii cerebrale, leziuni traumatice ale măduvei spinării, boli neurodegenerative, tulburări de spectru autist), afecţiuni hepatice, osoase cartilaginoase, pulmonare, cardiace, leziuni ale tegumentului etc.

Prin perspectiva rolului imunomodulator, celulele stem mezenchimale sunt folosite în terapiile imunologice, pentru tratarea bolilor cu componentă autoimună și inflamatorie. Prin localizarea în ţesuturile afectate, celulele stem mezenchimale generează o imunosupresie locală specifică, care din punct de vedere clinic este de dorit în comparaţie cu imunosupresia generalizată indusă medicamentos care predispune la infecţii oportuniste. De asemenea, ele sunt utilizate și în cotransplant cu celulele stem hematopietice sau organe solide pentru imunosupresia sistemului imun, facilitând astfel acceptarea grefei transplantate și tratarea efectului grefă contra gazdă, GVHD (Graft-Versus-Host-Disease - n.red.), reducând rata de morbiditate și mortalitate.

Nu sunt o soluție universală de tratament

Ce credeți că ar trebui să știe medicii (nu doar neonatologii) despre acest tip de celule stem (mezenchimale)?

Medicii ar trebui să își îndrepte atenția asupra potențialului terapeutic al celulelor stem mezenchimale, deoarece utilizarea lor conferă noi opțiuni de tratament, imposibile până nu demult. Mai trebuie menționat un aspect interesant, faptul că celulele stem mezenchimale nu prezintă antigenele HLA de clasă II, acestea putând fi considerate celule donatoare universale. Se pare că bariera histocompatibilității care caracterizează transplantul celulelor stem hematopoietice nu se aplică și în cazul celulelor stem mezenchimale. Astfel se lărgește orizontul lor de utilizare atunci când donatorul este diferit față de pacientul primitor. Evident, ele nu reprezintă o soluție universală de tratament, însă există situații în care pot face diferența pentru salvarea unei vieți sau pentru îmbunătățirea substanțială a calității vieții.