Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Activitatea de voluntariat, sursă de energie pentru medici

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 26 iunie 2020

Dr. Mihai Ranete recunoaște că în facultate, proiectele de voluntariat l-au ajutat foarte mult în construirea relaţiei dintre medic și pacient.

Mihai Ranete impreuna cu Caravana cu Medici Voluntariatul este o parte importantă din viaţa oricărui medic rezident la început de drum. Dr. Mihai Ranete recunoaște că în facultate, proiectele de voluntariat l-au ajutat foarte mult în construirea relaţiei dintre medic și pacient.

În 2014-2015, dr. Mihai Ranete punea bazele organizaţiei nonguvernamentale Caravana cu Medici, împreună cu alţi patru colegi, medici rezidenţi din aceeași generaţie.

A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. În prezent, este medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală și unul dintre voluntarii Caravanei cu Medici. A fost președintele proiectului timp de șase ani.

Cum s-a schimbat Caravana cu Medici de la momentul fondării și până acum?

Lucrurile au crescut rapid. În primul rând, ne-am eficientizat activitatea. Dacă la început ne deplasam în zonele rurale cu o echipă destul de mare de medici – 35-40 de voluntari, medici rezidenţi și studenţi – în momentul de faţă, un eveniment al Caravanei cu Medici nu cred că depășește 20 de medici voluntari.

Ne-am dat seama că este mult mai eficient, cu un randament mult mai mare, să împărţim caravanele pe specialităţi. Acesta este un prim punct prin care putem zice că am evoluat.

Și un al doilea?

Am crescut ca număr de voluntari. Caravana cu Medici a pornit de la cinci oameni. Eu sunt medic radiolog, au mai fost implicaţi: Vlad Berbecar, care este medic internist, Claudia Negrea, tot medic internist, Cristina Niţă, medic neurolog, și Andrei Pop, medic cardiolog.

În momentul de faţă numărul de voluntari participanţi în cadrul evenimentelor noastre depășește valoarea de 200. Dacă [iniţial] funcţionam doar în București, astăzi avem alte două centre active, mă refer la Iași și Cluj, care funcţionează independent, au echipa și logistica lor.

Ce înseamnă să fii medic vo­luntar?

Este o oportunitate să poţi să oferi asemenea servicii, să poţi să fii și parte a unei asemenea comunităţi de voluntariat. Probabil așa am început și noi, din dorinţa de a ieși din rutina zilnică a orașelor și a centrelor universitare mari.

Majoritatea doctorilor se formează în centre universitare mari, unde există niște protocoale, aparatură, iar lucrurile sunt cumva standardizate. Această standardizare induce și o rutină care, în anumite contexte, obosește și ai nevoie de ceva nou.

Probabil acesta a fost și unul dintre motivele pentru care ne-am dorit foarte mult să dezvoltăm astfel de proiecte. Al doilea este că am avut șansa să vedem exact imaginea sănătăţii din mediul rural.

Oglinda comunităţii

Cum arăta o zi din viaţa dv. de voluntar în Caravana cu Medici?

O caravană începe cu mult timp înainte de desfășurarea
propriu-zisă. Începem prin a ne deplasa în comunitatea respectivă și a lua legătura cu autorităţile locale, pentru a înţelege exact ce serviciu oferim și ce putem să facem.

Fără ajutorul lor, este imposibil să organizezi un asemenea eveniment, iar aici un rol foarte important îl are medicul de familie. El are imaginea sau oglinda cea mai clară a problemelor din comunitatea respectivă și el poate să direcţioneze către noi acei pacienţi care au cu adevărat nevoie de serviciile noastre.

Mă refer, de asemenea, la primari și la toate autorităţile locale care ne pot pune la dispoziţie logistica. Caravana propriu-zisă începe dis-de-dimineaţă, cu mici ședinţe ale voluntarilor, în prealabil cu organizarea logisticii.

Depinde de locul unde ne desfășurăm activitatea – poate fi o școală, un liceu, o clădire cu mai multe camere, săli de sport sau – varianta ideală – spitale sau cabinete medicale cu mai multe încăperi.

Câte persoane reușeaţi să consultaţi într-o zi?

Numărul de pacienţi diferă în funcţie de tipul caravanei. Cei mai mulţi sunt în cele dedicate patologiei cardiovasculare. Într-o zi ajungem să vedem și o sută de persoane. Pe caravană, dacă este un eveniment de două zile, putem ajunge să vedem 200-220 de persoane.

Pentru caravanele centrate pe sănătatea femeii, putem vedea maximum 80 de femei pe zi, la fel și la pediatrie [80 de copii]. Este o muncă fizică, dar după ce termini caravana și observi cât de mulţi oameni ai
consultat, practic [munca] dispare și te umple de energie ca să o iei de la capăt cu activitatea de medic.

Șansa de a face bine

Care este partea cea mai frumoasă a activităţii de medic voluntar?

Exact asta, că ai șansa să ajuţi oameni care nu au alternative. Vorbim despre persoane vârstnice care nu își permit să se deplaseze către un centru medical.

Multe dintre ele sunt în imposibilitatea fizică de a face asta. În al doilea rând, faci parte dintr-o comunitate frumoasă. Mulţi oameni tineri, mulţi medici care gândesc la fel ca tine și care te pot ajuta și în viaţa de zi cu zi.

Și nu în ultimul rând, eu, prin Caravana cu Medici, am văzut aproape toată România, mai ales partea rurală, care este extrem de frumoasă. Am văzut foarte multe locuri, am cunoscut foarte multe persoane, ne-am „lovit” de multe alte proiecte de voluntariat, nu neapărat medical, care sunt la fel de interesante.

Care este prima sau cea mai de preţ amintire pe care o aveţi din caravane?
Este greu de răspuns, pentru că sunt multe amintiri frumoase. Îmi amintesc cu bucurie când ne puneam toţi la masă, la finalul caravanei, și ofeream diplome, mai ales celor noi [voluntarilor]. Era un moment frumos și vedeam bucuria celor care au venit și au muncit două zile și care plecau entuziaști că au reușit să ajute un număr atât de mare de oameni.

Viitorul, încă nesigur din cauza SARS-CoV-2

Cum credeţi că va evolua peisajul caravanelor medicale la noi în ţară, în viitor, acum că a fost promulgată legea care reglementează serviciile medicale de acest tip?

În primul rând, îmi doresc să evolueze ca număr de oameni implicaţi în proiecte, pentru a organiza cât mai multe evenimente și
pentru a ajunge la un număr cât mai mare de pacienţi.

În al doilea rând, mi-ar place să se modifice curricula medicilor rezidenţi și chiar și cea a studenţilor, pentru că trebuie să le oferim medicilor rezidenţi posibilitatea de efectuare a unor proceduri medicale.

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă resursă în acest context vor fi studenţii și medicii rezidenţi. Este o soluţie de win-win: te folosești de entuziasmul și de tinereţea lor, iar astfel ei au ocazia să vină în contact cu cât mai mulţi pacienţi și, practic, să-și îmbogăţească backgroundul medical. Deci o evoluţie foarte mare ar fi să-i dai posibilitatea unui medic rezident de a face anumite  proceduri simple.

Cum va schimba contextul epidemiologic actual abordarea în caravanele medicale?

Activitatea noastră, cel puţin în perioada imediat următoare –
câteva luni, poate un an – se va modifica. Trebuie să ne asigurăm că serviciile oferite ne protejează atât pe noi, cât și pe pacienţi.

Și aici e clar că trebuie să schimbăm procedurile dezvoltate în acești șase ani. E un proces care cu siguranţă va dura. Trebuie să adaptăm și logistica.

Deja am început discuţiile legate de crearea unor unităţi de triaj, a unor unităţi de filtrare a pacienţilor care ajung în caravane. Sunt multe discuţii, suntem la început.

Eu sper ca lucrurile să reintre cât mai rapid în normalul de dinainte. Cu siguranţă că nu va mai fi același lucru. Dar sper ca incertitudinile legate de acest virus să dispară și să știm exact cu ce ne luptăm și care vor fi metodele minime de protecţie pe care ar trebui să le aplicăm.

Ce mesaj le transmiteţi medicilor aflaţi la început de drum, care ar dori să devină voluntari în astfel de proiecte?
Să caute întotdeauna să facă lucruri noi, să participe la proiecte de voluntariat – nu neapărat pe partea medicală, cât și în alte domenii – pentru că au foarte multe de câștigat.

Nu totul trebuie să se rezume la partea financiară sau la accesul ori la evoluţia rapidă în carieră. Te ajută foarte mult, ca om, participarea și apartenenţa la comunităţi de oameni voluntari.

În alte ţări există cadru legal pentru a reglementa caravanele medicale? Aveţi exemple din afara României?
Nu am avut ocazia să citesc o lege în acest sens, dar știu că există proiecte oarecum similare în ţări ca SUA, în care se pot realiza activităţi medicale/servicii medicale în regim de caravană.

Există truckuri, există tiruri special adaptate pentru proiectele de
screening, se pot face mamografii, există centre mobile pentru recoltare de Babeș Papanicolau ș.a.m.d. Există asemenea lucruri și în alte ţări, dar repet: nu cunosc în detaliu legislaţia sau exact pe ce legislaţie
funcţionează ele.

 

Etichete: Dr. Mihai Ranete voluntariat caravana cu medici Babeș-Papanicolau umf carol davila

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.