Testele Babeș-Papanicolau sunt un instrument de screening extrem de util pentru cancerul de col uterin.
Pe scurt, testul poate detecta celulele anormale din cervix (din colul uterin), înainte ca acestea să evolueze și să se transforme în celule canceroase.
Un rezultat neclar sau anormal la testul Babeș-Papanicolau poate fi un semn al unei infecții, poate să indice o altă problemă de sănătate ori poate să indice chiar prezența unui cancer, potrivit my.clevelandclinic.org.
În ceea ce privește recomandările specialiștilor din sistemul de sănătate din Marea Britanie (sursa www.nhs.uk), iată mai jos categoriile de persoane care ar fi indicat să facă screeningul pentru cancerul de col uterin (prin testul Babeș-Papanicolau):
Screeningul pentru cancerul de cervix este pentru femeile cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani. În Marea Britanie, femeile sunt invitate să-și facă screeningul la fiecare 5 ani, de la vârsta de 25 de ani și până când împlinesc 64 de ani. Ele vor primi invitația de a efectua testul cu doar câteva luni înainte de a împlini 25 de ani.
Pe de altă parte, în statul american Virginia, recomandările pentru testul Babeș-Papanicolau încep chiar mai devreme de 25 de ani. Potrivit www.uvahealth.com (site-ul University of Virginia), femeile ar trebui să înceapă să efectueze testul Babeș-Papanicolau la vârsta de 21 de ani. Nu contează dacă pacientele și-au început sau nu viața sexuală (dacă au avut sau nu raport sexual prin penetrare).
Dacă femeia are între 21 și 29 de ani, este indicat să i se facă testul Babeș-Papanicolau o dată la 3 ani.
Dacă femeia are între 30 și 65 e ani, are trei opțiuni pentru testare:
Tot sursa din Virginia menționează că femeia poate să nu mai facă screeningul pentru cancerul de col uterin odată ce a împlinit 66 de ani. Dar poate înceta să se testeze doar dacă cel mai recent test Babeș-Papanicolau a fost în ultimii 5 ani și întrunește alte câteva criterii.
De reținut: tot trebuie ca femeile americane să se preocupe de screeningul pentru cancerul de col uterin, chiar dacă au fost vaccinate împotriva HPV. Tot trebuie să efectueze testul Babeș-Papanicolau, chiar dacă au suferit o histerectomie, iar colul uterin nu a fost îndepărtat chirurgical.
Mai jos prezentăm un infografic extrem de detaliat de la Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie (American College of Obstetricians and Gynecologists): 
Un rezumat rapid al informațiilor din ghidul American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG) pentru screeningul de cancer de col uterin:
Femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani ar trebui să facă doar test Babeș-Papanicolau o dată la 3 ani. Testarea pentru HPV poate fi luată în considerare pentru femeile cu vârsta între 25 și 29 de ani, dar de preferat ar fi să li se efectueze test Babeș-Papanicolau.
Femeile cu vârsta între 30 și 65 de ani au trei opțiuni de testare (vezi mai sus).
După vârsta de 65 de ani, femeile din SUA pot să nu mai efectueze screeningul pentru cancerul de col uterin dacă: nu au avut niciodată celule anormale în colul uterin sau dacă nu au avut niciodată cancer de col uterin; și dacă au avut două sau trei rezultate negative consecutive la teste, în funție de tipul de test (HPV sau Babeș-Papanicolau).
Sunt femei la care se recomandă efectuarea testului Babeș-Papanicolau mai des decât ar fi normal. Dacă femeile au avut un istoric medical de cancer de col uterin, dacă femeile au infecție cu HIV, dacă femeile au un sistem imunitar slăbit, dacă femeile au fost expuse înaitne de naștere la DES, un hormon administrat femeilor gravide între anii 1940 și 1971, mai precizează ACOG.
Claudiu Mirescu (foto) este medic specialist în Anatomie Patologică, cu o expertiză în patologia ginecologică (citopatologie, histopatologie, biologie moleculară aplicată). Din 2024 își desfășoară activitatea la un laborator din Cluj-Napoca, pe care l-a fondat.
Acesta a explicat pentru „Viața Medicală” care este diferența dintre screening și testare și de ce este important ca testul Babeș-Papanicolau să se facă împreună cu testarea HPV. Acestea două sunt complementare, afirmă el.
„Screeningul este o chestie populațională, decontat de stat, care nu e în responsabilitatea pacientelor, a femeilor. De fapt, cuvântul «pacientă» eu nici măcar nu-l agreez [în acest context], pentru că înseamnă că deja ești bolnavă. În momentul în care tu te duci pentru un control, nu ești pacientă. De asta, eu nici nu agreez faptul că se fac testele astea în spitale de oncologie [în România]. Foarte multe femei zic: «Ce să fac eu, acolo, la coadă cu 50 de femei cu cancer? Să ce? Să aflu că și eu sunt bolnavă sau ce?». De aici rezultă foarte multă rezistență”, este de părere dr. Claudiu Mirescu.
Acesta a mai declarat că „Ghidurile, la ora actuală, recomandă niște intervale destul de largi, la 5 ani testare HPV sau începând cu vârsta de 25 de ani și până la 60 de ani. Dar toate astea sunt făcute doar ca să înghesuie cât mai multe paciente într-un buget limitat. În niciun caz nu se pune problema de o testare optimă. E doar optimizarea bugetului, presupunând că am avea program de screening. La asta se referă ghidurile de screening.
Testarea optimă, pe de altă parte, este Papanicolau plus HPV, teste făcute în fiecare an. Asta asigură o rată a eșecului sub 1%. Testarea doar Papanicolau scapă 20% din leziuni din cauza intervenției umane mari, atât ginecolog, cât și anatomo-patolog. Iar testarea moleculară, deși este cât se poate de precisă, scapă cam 20% din leziuni – culmea, pe cele de grad înalt, care mai au 5 minute până la cancer. Pentru că virusul HPV, chiar dacă el inițiază leziunile, devine sub limita de detecție. Și atunci singura metodă care scapă sub 1% este Papanicolau plus testare HPV, făcute în fiecare an. Măcar pentru a detecta la acele paciente high-risk HPV (hrHPV), adică să fie identificate tulpinile cu risc oncogen înalt.
La noi în țară e moda asta de a se face testare pe toate tulpinile, și pe cele cu risc scăzut, și pe celelalte... Însă cu siguranță ar fi suficientă o testare a celor 15 tulpini cu risc înalt. Chiar și o testare calitativă – să spună pozitiv sau negativ – ar fi suficientă pentru un triaj optim al pacientelor care necesită investigații suplimentare ulterioare”, a declarat dr. Claudiu Mirescu pentru Viața Medicală.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
