COVID lung, care echivalează cu persistența simptomelor bolii la cel puțin o lună după infecția cu SARS-CoV-2, poate să se manifeste și la copii – din fericire, cu o frecvență scăzută, comparativ cu adulții, informează publicația Top Santé.

Un studiu, realizat de Universitatea din Calgary, Canada, și apărut în revista specializată JAMA Network Open, a identificat trei factori care cresc riscul de COVID lung la copil și la adolescent.

Canadienii au lucrat cu datele medicale provenind de la 1.884 copii și adolescenți care au trecut prin boală și a căror stare de sănătate a fost monitorizată preț de 90 de zile. La finalul perioadei observate, 6% din tineri acuzau simptome persistente ale bolii.

Oamenii de știință au constatat că simptomele persistente se înregistrau mai frecvent: 1. la copiii și adolescenții care fuseseră spitalizați preț de 48 de ore sau mai mult, după momentul testării pozitive; 2. la tinerii care prezentaseră cel puțin patru simptome ale bolii; 3. la adolescenții de 14 ani și peste.

Acești trei factori de risc ar trebui să facă obiectul unei supravegheri suplimentare, consideră cercetătorii.

Un studiu danez, publicat în iunie anul acesta în The Lancet Child & Adolescent Health, arată că COVID de lungă durată poate să afecteze copii cu vârste între 0 și 14 ani, reamintește Top Santé.

Cercetarea s-a realizat pe baza chestionarelor trimiste părinților micilor pacienți, cu vârste între 0 și 14 ani și testați pozitiv între ianuarie 2020 și iulie 2021. Rezultatele studului arată că 40% din copiii de 0-3 ani diagnosticați cu COVID-19 au prezentat cel puțin un simptom pesistent, preț de cel puțin două luni după îmbolnăvire – procentul fiind de 46% pentru grupa de vârstă 12-14 ani.

La copiii mici, simptomele persistente curente erau schimbări de dispoziție, erupții cutanate (rash), dureri de burtă. La grupa de vârstă 4-11 ani, simptomele constau în erupții cutanate, tulburări de memorie și de concentrare, iar la grupa 12-14 ani – oboseală, dispoziție proastă, tulburări de memorie și de concentrare.

Începe noul val: șase copii internaţi cu COVID-19 în Timișoara

Noi dovezi despre modul în care COVID distruge țesutul cerebral