Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță este unul dintre inițiatorii unei rezoluții recente a PE care se referă la necesitatea ca statele membre să aibă definiţii și protocoale comune în criza generată de COVID-19.
„Europa bate Covid doar împreună - rezoluția inițiată de mine trece votul PE. 595 voturi pentru, 50 împotrivă și 41 abțineri! A fost votată cu o largă majoritate în Parlamentul European rezoluţia iniţiată de mine, alături de europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir, cu privire la necesitatea ca statele membre să aibă definiţii și protocoale comune în domeniul sănătăţii, în criza Covid-19”, a scris Nicolae Ștefănuță pe pagina oficială de Facebook, la o zi după ce rezoluția a trecut de votul PE.
Rezoluţia, spune europarlamentarul, este necesară pe fondul unei colaborări necoordonate între statele membre, care a generat confuzie pentru cetățenii europeni, mai ales că în prezent, statele europene au definiţii diferite pentru zonele roşii şi pentru ce reprezintă un caz COVID-19. De ce a inițiat-o? Pentru că a considerat că autoritățile trebuie să pregătite pentru valul al doilea al pandemiei.
V-ar putea interesa și articolul: Protocoale comune la nivelul UE, în pandemie
„Mi-a fost teamă, uitându-mă la istorie, că dacă ne luăm după gripa spaniolă, valul al doilea a fost chiar mai puternic decât valul întâi. Și mi-a fost tare teamă să intrăm în sezonul acesta rece, cu școlile deschise, nepregătiți și cumva tot atât de inocenți ca în primăvară. Și de aceea, încă din august, am demarat aceste acțiuni, și ne vom lupta la maximum, pentru că eu cred că încrederea europenilor nu poate fi pierdută a doua oară pe același subiect”, a explicat politicianul pentru viata-medicala.ro.
Am purtat o discuție telefonică cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță, iar acesta mi-a explicat cum în luna august, împreună cu colega sa, Véronique Trillet-Lenoir, a inițiat rezoluția ce a fost votată cu majoritate.
El a explicat, înainte de toate, contextul care a dus la o astfel de idee, mai ales că unele state membre au început să impună tot felul de măsuri de protecție împotriva coronavirusului, dar necoordonate cu restul statelor membre. De exemplu, spune reprezentantul României la Bruxelles, Ungaria a închis granițele pentru toată lumea din afara ei și, astfel, a încălcat libera circulție.
„Pentru unele state membre, unele zone din Europa erau zone roșii, pentru altele zonele roșii erau altele, și pentru o a treia categorie de state europene, cum a fost Germania, inclusiv Bruxelles era zonă roșie. Deci practic nici europarlamentarii nu au mai putut să circule. Deci a fost un haos total, ca să vă spun pe scurt: o lipsă de coordonare”, a declarat Nicolae Ștefănuță pentru „Viața Medicală”.
Citește și: Definițiile de caz pentru COVID-19, actualizate – Ce înseamnă „caz probabil”
Câțiva europarlamentari preocupați de zona Sănătății în Parlamentul European s-au gândit, așadar, că ar fi necesare niște măsuri comune în ceea ce privește pandemia de COVID-19.
„Am zis că nu este posibil ca europenii să intre într-un al doilea val [de pandemie – n.red.] la de nepregătiți ca în primul val. Totuși, am învățat ceva din prima tură. Nu e posibil și nu cred că publicul ar accepta așa ceva: să intrăm necoordonați în a doua tură. Și de aceea am pornit această rezoluție împreună cu colega mea, Véronique Trillet-Lenoir, care este un medic oncolog și care este o persoană foarte bună pe partea de Sănătate, susținuți de Dacian Cioloș”, a explicat europarlamentarul.
Acesta este de părere că, în mijlocul acestei crize din Sănătate fără precedent, Uniunea Europeană (UE) trebuie să vorbească pe o singură voce.
„Trebuie să creăm un limbaj unitar pentru această criză și un set de măsuri comune pentru statele membre, pentru a fi coerenţi şi eficienţi. Comisia Europeană a lansat un set de propuneri pentru a ajunge la acest rezultat, pe care le susţinem prin rezoluţia de azi. Acum este vremea deciziilor politice. Mă aştept ca miniştrii Sănătăţii din statele membre ale Uniunii să ia deciziile politice care se impun”, a atras atenția în mesajul său postat pe rețeaua de socializare antemenționată.
Rezoluţia votată în ziua de 17 septembrie, după cum a precizat Nicolae Ștefănuță, solicită o metodologie comună în materie de sănătate publică, „pornind de la necesitatea de a avea o mai bună coordonare în privinţa modului în care sunt evaluate cazurile COVID-19 şi în care se fac clasificările zonelor de risc”.
„Vrem un cod de culori comun în clasificarea zonelor de risc, astfel încât măsurile de combatere a pandemiei să fie uşor de înţeles şi predictibile pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri. Alte obiective ale rezoluţiei sunt sincronizarea măsurilor aplicate la nivel de Uniune, urmărirea unui consens privind criteriile de sănătate și cele de mortalitate din cauza infecției, şi aplicarea de măsuri comune în mod proporțional pe întreg teritoriul UE”, a conchis acesta în mesajul său din mediul online.
El a fost de acord să ne pună la dispoziție și câteva documente în care sunt explicate propunerile de măsuri pe care le-a făcut Comisia Europeană, precum și un brief menit să ne ajute să înțelegem contextul în care, împreună cu Véronique Trillet-Lenoir, a creat această inițiativă.
În 4 septembrie, după cum se arată într-unul dintre documente, Comisia Europeană a venit cu o propunere de recomandări pentru cei din Consiliul Europei. Este vorba despre o propunere pentru recomandările Consiliului, care stabilește patru zone extrem de importante:
Vestea bună pe care a oferit-o în 18 septembrie europarlamentarul român citat mai sus este că Parlamentul European a votat cu o zi înainte, deci pe 17 septembrie, Rezoluția care adaugă idei și măsuri care ar trebui adoptate pentru ca statele membre UE să asigure o mai bună coordonare în criza aceasta generată de infecțiile cu noul tip de coronavirus.
Într-un alt document pe care politicianul care reprezintă România la Bruxelles ni l-a oferit (intitulat COVID-19: EU coordination of health assessments and risk classification and the consequences for Schengen and the single market) se arată că „răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a demonstrat până acum o lipsă de coordonare între statele membre și cu instituțiile UE în termeni de coordonare a măsurilor de sănătate publică, inclusiv în ceea ce privește restricțiile de călătorie în interiorul și dincolo de granițe”.
Potrivit documentului antemenționat, „Parlamentul European reiterează apelul său urgent către Comisia Europeană și către statele membre de a urmări o cooperare dedicată, structurată și eficientă în acest context, pentru a defini și anticipa nevoia de a avea măsuri comune”.
Tot Parlamentul European pune accentul pe faptul că ECDC face o muncă extrem de valuroasă și că ar trebui să i se acorde imediat mai multe resurse, inclusiv mai multe persoane care să facă parte din stafful permanent, să își continue munca în contextul COVID-19, iar în același timp ECDC să fie capabil să își continue și să își reia munca în ceea ce privește alte boli.
Parlamentul European, conform documentului remis redacției și citat mai sus:
Un alt punct important pe care îl aduce în prim-plan Parlamentul European este că această instituție subliniază că defințiile, criteriile din Sănătate și metodologiile vor permite statelor membre UE și Comisiei Europene să conducă o analiză comună a riscului epidemiologic la nivelul UE.
Printre altele, Parlamentul European cere, potrivit aceluiași document, statelor membre să adopte un protocol comun pentru monitorizarea pacienților asimptomatici, măsuri comune în ceea ce privește izolarea pacienților testați pozitiv pentru COVID-19 și în ceea ce privește măsurile de izolare pentru persoanele cu care au intrat în contact acei pacienți.
Întrebat dacă știe cine ar urma să scrie definițiile și protocoalele comune în domeniul Sănătății în ceea ce privește COVID-19 și dacă este implicată și agenția guvernamentală ECDC, europarlamentarul Nicolae Ștefănuță ne-a mai declarat:
„Comisia Europeană, pentru că ea are dreptul ăsta de inițiativă. ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor – n. red.) este o agenție guvernamentală, probabil ea și cu EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente) vor fi consultate, dar nu au drept legislativ. Dar eu mi-aș dori mai mult ca Consiliul de miniștri să ia niște decizii politice și să se consulte atunci când e vorba de granițe sau de astfel de lucruri”.
Sursa foto: pixabay.com
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe