Între subiectele dezbătute în cadrul celor două reuniuni medicale se numără relaţia dintre menstruaţiile abundente și anemie, utilizarea inteligenţei artificiale în fertilizarea in vitro sau pneumonia congenitală.

Inteligenţa artificială, un aliat în FIV?

Tot mai prezentă în societatea de azi, inteligenţa artificială (IA) s-a dovedit utilă și în procedurile de fertilizare in vitro (FIV). 
Cercetări realizate de-a lungul timpului au arătat că aceasta poate fi folosită în selectarea embrionilor ce urmează a fi utilizaţi în procedură, în selectarea spermatozoidului cel mai potrivit și chiar în procesul de declanșare a ovulaţiei pentru obţinerea celor mai bune rezultate în FIV. Acesta din urmă este încă în curs de 
dezvoltare.

În 2023 s-a publicat un review care a comparat utilizarea algoritmilor de IA pentru selecţia embrionilor cu diverse metode utilizate de embriologi, a arătat dr. Daniela Căldăraru. Rezultatele obţinute au fost net favorabile IA, acurateţea algoritmilor fiind de 81,5%, comparativ cu 51%, cea a embriologilor. De asemenea, IA poate fi de ajutor în determinarea embrionului euploid. IA a făcut această predicţie cu ajutorul unor clipuri de tip time-lapse privind dezvoltarea embrionului: „S-a pornit de la introducerea unor imagini ale unui embrion, iar ulterior s-au adăugat mai multe videouri din etapele de dezvoltare a acestuia, date clinice despre pacient, parametrii kinetici privind dezvoltarea embrionului. Astfel s-a ajuns la o performanţă a algoritmului de 0,8, adică foarte mare”.

Un alt model care a încercat să prezică euploidia este ERICA (Embryo Ranking Intelligent Classification Algorithm). Acesta a avut o valoare predictivă pozitivă de 0,79. Tehnologia a fost dezvoltată în 2019, fiind implementată în 2020. Cercetătorii au ales un embrion care a fost selectat conform algoritmului ca fiind euploid și astfel s-a născut primul copil prin fertilizare in vitro asistată de IA. În 2021 a apărut și un alt algoritm pentru selecţia spermei. Acesta selectează spermatozoidul cel mai potrivit pentru injectarea intracitoplasmatică a spermei, prin calcularea unor parametri esenţiali în acest sens (motilitate progresivă, viteza în linie dreaptă, liniaritatea căii curbilinii a fiecărei traiectorii, modelul mișcării capului).

Sângerările menstruale abundente nu trebuie neglijate

Una din patru femei are sângerări menstruale abundente (SMA), estimează Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. În realitate, însă, prevalenţa este mult mai mare. În plus, SMA sunt subdiagnosticate și subtratate, a arătat prof. dr. Dominic Iliescu. 

Sângerarea menstruală abundentă este definită prin prezenţa a cel puţin unuia dintre următoarele criterii: incapacitatea de a controla fluxul sanguin doar cu tampoane, utilizarea a mai mult de 12 absorbante pe întreaga durată a ciclului sau a mai mult de patru tampoane pe zi, prezenţa cheagurilor și o durată a ciclului menstrual mai mare de șapte zile.

Rezultatele unui sondaj publicat în anul 2017 au arătat că 50% dintre femeile cu SMA nu s-au consultat niciodată cu doctorul în legătură cu acest lucru, 49% dintre ele considerând că menstruaţia abundentă este „parte din a fi femeie”. 

Mai mult de atât, 62% dintre persoanele chestionate nu știau că SMA poate fi tratată. Pe de altă parte însă, 23% dintre femeile care s-au consultat cu doctorul în această privinţă nu au fost informate despre opţiunile de tratament existente.

Factor de risc pentru apariţia anemiei

Dincolo de disconfortul produs, SMA este un factor de risc pentru apariţia carenţei de fier și a anemiei feriprive. De altfel, 35% dintre femeile cu menstruaţie abundentă dezvoltă anemie, a atras atenţia profesorul Iliescu. Netratate, deficienţa de fier și anemia afectează calitatea vieţii și cresc riscul femeilor de a ajunge la transfuzii de sânge. Ghidurile internaţionale propun abordări diferite pentru tratarea carenţei de fier și a anemiei.

 Health Quality Ontario, de exemplu, recomandă următoarea schemă de tratament: administrarea fierului pe cale orală timp de cel puţin trei luni pentru a corecta nivelul fierului din organism și pentru a trata simptomele anemiei; administrarea fierului intravenos la persoanele cu anemie severă (Hb ≤9 g/dL) și cu simptome severe ale acesteia, la pacienţii care nu răspund sau au intoleranţă la tratamentul pe cale orală sau la cei care au nevoie de o corecţie rapidă a valorilor de fier anteoperator; administrarea de transfuzii numai dacă pacientul prezintă efecte secundare severe, precum hipotensiune, dureri în piept, sincope sau tahicardie.

Unul din zece decese neonatale este cauzat de pneumonie

Cel puţin o treime dintre decesele globale din rândul copiilor au loc în primele 28 de zile de viaţă, iar o proporţie semnificativă dintre acestea sunt cauzate de pneumonie. Mai precis, boala este responsabilă, anual, de 750.000 până la 1,2 milioane de decese la această grupă de vârstă, adică 10% din mortalitatea infantilă mondială, a atras atenţia prof. dr. Mărioara Boia. 

Printre metodele de transmitere a pneumoniei se numără infecţia postnatală sau prin transmitere orizontală, contactul direct cu mâinile contaminate ale mamei, personalului medical sau altor persoane din apropierea copilului, echipamentul medical contaminat (catetere ombilicale, sonde de intubaţie, catetere venoase centrale etc.) și  laptele matern.

Un studiu realizat de Negara et al. a indicat travaliul prematur ca fiind cel mai important factor de risc pentru apariţia pneumoniei – prevalenţa infecţiei microbiene în lichidul amniotic a fost de 4,2-21,6% în rândul femeilor cu această problemă. O altă cercetare, realizată de Mathur et al., a evidenţiat ca principali factori de risc ruperea prematură a membranelor, febra maternă și prezenţa lichidului amniotic meconial sau a celui urât mirositor.

Apariţia pneumoniei neonatale poate fi prevenită printr-o serie de măsuri precum: antibioterapia gravidelor cu suspiciune de corioamniotită, imunizarea virală a gravidelor – împiedică infecţia intrauterină (rubeolă, varicelă, hepa­tită B) –, tratarea bolilor cu transmitere sexuală și prevenirea infecţiei neonatale cu Chlamydia, utilizarea alternativelor la ventilaţia mecanică invazivă pentru gestionarea apneei și a insuficienţei respiratorii la nou-născut.