Când volumul de
abstracte are 423 de pagini şi cântăreşte vreo două kilograme, eşti îndreptăţit
să crezi că manifestarea va fi (cel puţin) densă în informaţie. Şi de data
aceasta chiar aşa a fost. Bucureştiul a fost recent gazda ediţiei cu numărul 20
a Congresului Societăţii Balcanice de Stomatologie, BASS 2015, având ca temă
principală noile abordări interdisciplinare în reabilitarea orală şi generală.
Manifestarea a reunit peste 900 de participanţi din mai mult de 20 de ţări din
interiorul şi exteriorul spaţiului balcanic (România, Albania, Bosnia şi Herţegovina,
Bulgaria, Cipru, Macedonia, Grecia, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova,
Turcia, dar şi Anglia, SUA, Coreea de Sud, Franţa, Germania, Italia,
Turkmenistan şi Azerbaidjan). Congresul s-a ţinut pentru a treia oară în
România şi a fost a doua ediţie coordonată de prof. dr. Norina Forna, de curând
aleasă vicepreşedinte BASS.
La ceremonia de deschidere a congresului a
fost prezent şi ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care le-a cerut
tinerilor stomatologi să rămână să îşi dezvolte cabinete de medicină dentară în
ţară. Tânărul stomatolog aflat la conducerea MS a subliniat necesitatea implementării
unor politici prin care medicii dentişti să fie motivaţi să practice în ţară,
dar nu a intrat în detalii.
CBCT şi
intervenţii moderne
Timp de patru zile, programul ştiinţific s-a
desfăşurat, în paralel, în trei săli, oferind, pe rând, prezentări orale,
conferinţe în plen, expoziţii de postere ştiinţifice şi workshop-uri cu un
caracter aplicativ. În total, peste 700 de lucrări, în diferite formule, au
fost prezentate la BASS 2015. Toate specialităţile medicinii orale au
beneficiat de o abordare cvasiexhaustivă, fiind discutate inovaţii recente:
tehnologiile robotizate, implantarea minim invazivă, estetica, microscopia
endodontică, sistemele ceramice de restaurare prin tehnici computerizate.
„Această ediţie aduce nou practicile axate pe sisteme robotizate, pe sisteme
numerice care realizează investigarea pacientului, pe CBCT (cone beam
computed tomography – tomografie computerizată cu radiaţie divergentă),
pornind de la simplele investigaţii în zona capului şi gâtului şi continuând cu
cele ale organismului privit ca un întreg“, ne-a declarat prof. dr. Norina
Forna, preşedinta congresului.
De pildă, la secţiunea de radiologie orală,
prof. dr. Attila Berberoglou (Cipru) a prezentat felul în care CBCT poate fi
folosită pentru a interpreta leziunile periapicale şi periodontale. CBCT
produce informaţie tridimensională despre scheletul facial şi despre dinţi,
această metodă de radiodiagnostic fiind din ce în ce mai frecvent utilizată în
practică de specialişti din diferite arii ale medicinii dentare:
parodontologie, endodonţie, ortodonţie, chirurgie ortognatică, traumatologie şi
implantologie. Familiarizarea cu aspectele anatomice şi patologice ale
leziunilor periapicale şi periodontale îi poate ajuta pe profesionişti să
descopere boli ascunse şi să diagnosticheze timpuriu afecţiuni maxilo-faciale,
în special cazurile care prezintă durere referită.
Ateliere
practice
Programul manifestării a fost condimentat
cu ateliere hands-on, în timpul cărora participanţii au putut profita de
expertiza lectorilor pentru a deprinde tehnici moderne şi inovatoare. Prof. dr.
Radu Septimiu Câmpian şi dr. Willi Andrei Uriciuc (Cluj-Napoca) au susţinut un
workshop abordând tratamentele dentare minim invazive ce folosesc restaurarea
cu răşini compozite ranforsate cu fibre de sticlă. Participanţii au putut
descoperi astfel structura, componentele şi proprietăţile fizice ale
compozitelor ranforsate cu fibre şi au putut dobândi cunoştinţele tehnice
pentru a fabrica restaurări directe sau indirecte de diferite tipuri.
Dr. Florin Manuel Roşu (Iaşi) a susţinut
workshopul de resuscitare cardiopulmonară în practica dentară. „Jucând“ respiraţia
spontană, blocajul căilor respiratorii, vocea, sunetele, electrocardiograma şi
alte caracteristici clinice, s-a utilizat un simulator complex pentru medicina
de urgenţă.
În ultimii ani, medicina dentară s-a
dezvoltat mult, iar o parte din tratamentele dentare includ intervenţii
chirurgicale, motiv pentru care unii pacienţi cu comorbidităţi asociate
prezintă un risc crescut la tratamentele dentare. Pacienţii cu afecţiuni
convulsive sau epilepsie au o sensibilitate crescută la hipoxie, ceea ce creşte
posibilitatea de a face o criză. Şocul anafilactic reprezintă o reacţie de
hipersensibilitate dramatică, brutală, după ce contactul cu anumite substanţe
generează eliberarea unor mediatori chimici şi, în cele din urmă, colapsul
cardiocirculator şi respirator. Acestea sunt doar câteva dintre situaţiile în
care un medic dentist ar putea avea nevoie de un training specializat în
acordarea asistenţei medicale de urgenţă.
Tot practic a fost şi atelierul lui Luca
Arduini (Italia), susţinut în completarea prezentării în plen cu aceeaşi temă:
noi tehnici de compactare osoasă. Specialistul italian în implantologie orală a
prezentat o tehnică chirurgicală minim invazivă ce face intervenţia de elevaţie
a sinusului maxilar mai uşoară, mai sigură şi mai rapidă, eliminând riscul ca
pacientul să dezvolte sindrom de vertij paroxistic benign, implicit la
folosirea tehnicii Summers.
Claudio şi Pietro Albi (Italia) au susţinut
un atelier pe tema aplicării tehnologiilor digitale în reabilitarea orală,
insistând asupra intervenţiilor chirurgicale ghidate, implanturilor pentru
reconstrucţia osoasă şi corticotomiei ghidate.
O
tehnică subapreciată
Programul manifestării a oferit o
perspectivă tip 360 de grade asupra medicinii orale, astfel că, grupate
tematic, conferinţele ţinute în plen au acoperit capitole importante precum:
implantologia orală, radiologia orală, protetica dentară, chirurgia
maxilo-facială. O parte din sesiunile organizate în plen au fost rezervate
interdisciplinarităţii în medicina orală, reunind atât experţi în diferite
supraspecializări ale medicinii dentare, cât şi medici din afara stomatologiei.
Ne-a atras atenţia prezentarea susţinută de
profesorul german de origine română Ady Palti pe tema elevaţiei sinusului
maxilar, a complicaţiilor ce pot să apară în cadrul acestei intervenţii şi a
celor mai recente progrese în realizarea acestei proceduri. „Elevaţia sinusală
este, de fapt, o tehnică de bază în implantologie, pe care, din păcate, numai
3% din implantologi o fac. O metodă foarte sigură şi simplă, dacă eşti
pregătit. Dacă nu eşti pregătit, bineînţeles că rata de complicaţii ajunge la
50%“, ne-a explicat profesorul Palti. La implantologii cu experienţă, rata de
succes a elevaţiei sinusului este de peste 91–92%. În ultimii ani, această
intervenţie se realizează cu materiale pe bază naturală, ceea ce o face mai
ieftină şi mai sigură: scade riscul de infecţii şi de rejet. „Majoritatea
medicilor trebuie să ştie ce avantaje are această metodă ca să o introducă în
practica de zi cu zi. Încă nu am ajuns acolo. Dar nu numai în România, nici în
alte ţări“, subliniază profesorul Palti, care are o experienţă de peste 30 de
ani în implantologia orală şi este fost preşedinte al International Congress of
Oral Implantologists. În Germania a fondat, în urmă cu 20 de ani, Academia
internaţională de implantologie, unde se şcolesc medici din întreaga lume în
diferite tehnici inovatoare.
Ecografia
şi sialolitotriţia
„Astăzi suntem toţi plini de salivă, din
cauza conjuncturii socioeconomice şi politice în care trăim“, a început prof.
dr. Alexandru Bucur una dintre cele mai vii expuneri ale congresului, pe tema
tratării sindromului obstructiv al glandelor salivare atât prin chirurgia
convenţională, cât şi prin noile tehnici minim invazive. Profesorul Bucur a susţinut
o pledoarie pentru folosirea ecografiei în chirurgia maxilo-facială, de multe
ori abandonată în favoarea altor metode de diagnostic, dar mai ieftină şi mai fidelă
decât acestea: „Încă rămânem tributari unor tehnici vechi. Din păcate, cea mai
ieftină tehnică şi care ar depista peste 98% din cazurile de sindrom obstructiv
de glandă salivară, ecografia rămâne destul de ascunsă. De ce? Pentru că
chirurgii maxilo-faciali au o lene. Şi decât să facă un curs de
ultrasonografie, mai bine se duc şi-şi iau competenţa de implantologie. E un
alt câştig, e drept, nu putem compara“, a explicat specialistul motivele pentru
care crede că ecografia este subapreciată şi subfolosită. Totuşi, a insistat
el, în vreme ce investigaţiile clasice, CT cu sau fără substanţă de contrast,
au costuri mai ridicate, ecografia este o metodă neinvazivă, care redă starea
glandulară în timp real. „Pe ecografie putem discuta absolut toată patologia
glandelor salivare şi nu numai. Dacă nu eşti obişnuit cu aceste imagini, par
selenare. Dar te obişnuieşti. Aşa cum se face ecografia materno-fetală
obligatorie, cred că ar trebui să revizuim un pic algoritmul terapeutic şi în
medicina orală“, a spus profesorul Bucur. A adăugat că ecografia ar trebui să
fie obligatorie în monitorizarea pacienţilor supuşi intervenţiilor chirurgicale
pentru afecţiuni maligne.
În ceea ce priveşte tratamentul sindromului
obstructiv de glandă salivară, decanul Facultăţii de Medicină Dentară din
cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti a trecut în revistă atât tratamentele
convenţionale, cât şi metoda inovatoare a sialolitotriţiei, tratament minim
invaziv care scade timpul necesar reabilitării orale şi îmbunătăţeşte
rezultatele clinice. Pentru a-l efectua este nevoie de un aparat care combină
partea de ecografie cu cea de litotriţie. Primul pas spre efectuarea corectă a
intervenţiei este dat de reperarea ecografică a calculilor. În a doua etapă are
loc dezintegrarea calculilor cu ajutorul undelor de şoc, iar fragmentele mici
obţinute se elimină (dar nu întotdeauna) pe ductul salivar principal, ieşind în
afara cavităţii orale.
Molarul
de şase ani, cheia ocluziei
Influenţa molarului de şase ani asupra
întregului sistem dento-maxilar a fost tema căreia i-a dedicat o prezentare
exhaustivă prof. dr. Ecaterina Ionescu. În contextul ortopediei dento-faciale,
molarul de şase ani influenţează multe decizii terapeutice, deoarece joacă un
rol important în creşterea facială şi în echilibrul dintre arcade. Molarul de şase
ani nu este influenţat de schimbările evoluţionare care se petrec şi este
susceptibil la agenezie numai în cazuri extrem de rare. Nu modifică doar
structura arcadelor, ci şi întreaga arhitectură facială, alterând dimensiunea
verticală a ocluziei. Judecând după poziţia sa în arcada superioară, primul
molar permanent transmite forţele ocluziei prin creasta zigomatică şi apoi se
dispersează prin neurocraniu. În literatura de specialitate, diferiţi autori îl
numesc „creasta-cheie“, dar şi „cheia ocluziei“. Joacă, de asemenea, un rol ce
nu trebuie neglijat în reabilitarea orală, deoarece, în multe cazuri, cel puţin
în ţara noastră, după cum a arătat prof. dr. Ecaterina Ionescu, pacienţii se
prezintă cu extracţii ale primului molar permanent care au dus la schimbări
importante ale ocluziei, odată cu migraţia dinţilor vecini.
Fonduri
europene pentru stomatologi
Un punct forte al manifestării a fost
organizarea unui seminar pe tema accesării fondurilor europene pentru domeniul
medical, în special pentru optimizarea prin dotări a praxisului. Seminarul a
fost realizat de Societatea Română de Reabilitare Orală în colaborare cu
Ministerul Fondurilor Europene şi o instituţie bancară, în calitate de potenţial
creditor. Medicii participanţi au avut ocazia să pună mai multe întrebări cu
privire la tipurile de cheltuieli şi proiecte pentru care pot solicita finanţare,
mecanismele de rambursare, tipurile de furnizori cu care pot lucra pentru
achiziţionarea de echipamente noi.
BASS 2015 a găzduit şi întâlnirea decanilor
din România, o reuniune ce a avut ca temă centrală armonizarea curriculei de
învăţământ medical românesc şi alinierea ei la mediul academic european. Au
fost prezenţi şi decani ai facultăţilor de medicină dentară din alte ţări, ceea
ce a oferit prilejul unor discuţii despre potenţiale mobilităţi de tip Erasmus
între universităţile partenere. „S-au propus, de asemenea, legi noi menite să
îmbunătăţească abordarea practicii medicale în rândul studenţilor şi al
tinerilor practicieni, prin programele de asistenţă medicală şi orientare în
carieră“, spune prof. dr. Norina Forna.
Congresul
de la Bucureşti a aniversat două decenii de afiliere a Societăţii balcanice de
stomatologie la Federaţia mondială a medicinii dentare (World Dental Federation).
Din BASS fac parte specialişti din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria,
Grecia, Cipru, Muntenegru, Macedonia, România, Serbia, Turcia.