Există un moment în viața copilului când laptele de mamă nu mai este suficient sau când o formulă de substituție pe care părintele o oferă nu mai este suficientă. În acel moment, părinții primesc tot felul de sfaturi referitoare la alimente. Însă cele mai importante sunt cele venite din partea medicului de familie al micuțului sau din partea medicului pediatru, a punctat medicul Raluca Ghionaru, medic formator și președinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF). 

„De ce să le oferim [bebelușilor] o alimentație sănătoasă? În primul rând pentru creștere și dezvoltare. Asta este una dintre primele griji ale mămicilor: «A crescut suficient? E bine dezvoltat?» În al doilea rând, pentru a avea un sistem imunitar sănătos. O alimentație bazată pe alimente care aduc toți nutrienții asigură organismului un start în viață care să ne protejeze față de infecțiile cu care ne întâlnim frecvent, față de situațiile neplăcute, față de stres. În al treilea rând, pentru dezvoltarea cognitivă – există anumiți nutrienți (...) care asigură dezvoltarea normală, dezvoltarea aceea fiziologică a creierului copilului”, a explicat medicul Raluca Ghionaru în cadrul evenimentului din luna martie care a marcat aniversarea a 20 de ani de prezență a brandului Töpfer în România. 

Fiecare etapă de viață a micuților are nevoie de anumite substanțe în alimentație, „cu alte cuvinte, în fiecare etapă de viață oferim copilului fie laptele de mamă sau o formulă adaptată pentru etapa respectivă, fie alimente care sunt necesare momentului din viață de creștere și dezvoltare”, a completat medicul citat. 

„Mă refer aici nu numai la proteine, glucide, lipide sau la micronutrienți, cum sunt calciu, fosfor, sau la vitamina D, ci și la Omega-3, ci și la aminoacizi esențiali care sunt necesari atunci când ne referim la creșterea fizică și la dezvoltarea cognitivă a copilului”, a detaliat dr. Raluca Ghionaru. 

Cum se introduc alimentele 

Odată ce copilul a ajuns la 6 luni, ar fi bine ca medicul de familie sau medicul său pediatru să facă niște recomandări părinților în ce privește alimentația micuțului. 

„Lăsând la o parte argumentele – să le spunem «clasice», de genul continuăm alăptarea sau continuăm să folosim formula de lapte adaptată pe care deja am folosit-o până acum, schimbând doar natura acesteia în funcție de vârstă – în primul rând le recomandăm părinților să aibă răbdare. Pentru că viteza este una dintre cele mai frecvente greșeli în introducerea alimentației complementare sau în diversificare”, a subliniat medicul. 

Copilul este obișnuit cu rutina, spune dr. Raluca Ghionaru, iar orice schimbare pe care o introducem în viața lui poate să reprezinte un stres: 

„De aceea introducerea alimentației diversificate se face cu pași mici, cu răbdare multă, cu strâns din dinți sau cu ridicat din umeri, cu ignoratul bucătăriei pline de stropi sau o altă cameră plină de stropi, în casă, și cu blândețe și cu zâmbet pe buze. Pentru că, până la urmă, viața nu trebuie să fie o încrâncenare, ci trebuie să fie plină de clipe foarte frumoase.”

Un alt lucru de dorit, amintește specialista, este ca părinții să respecte câteva reguli privind modul în care se introduc alimentele: să nu se grăbească în ce privește vârsta de introducere a alimentelor. 

„Există câteva recomandări internaționale. Organizația Mondială a Sănătății spune că nu înainte de 6 luni. Asociația Europeană de Gastroenterologie Pediatrică spune că se poate începe și mai devreme, în jur de patru luni și jumătate. Ca urmare, aceste recomandări sunt adaptate modului de creștere și dezvoltare al fiecăruia dintre copii. Vă recomand cu căldură să vă sfătuiți cu medicul de familie sau cu pediatrul care îngrijește copilul, pentru că acolo nu e vorba numai de un om, e vorba de o echipă întreagă!”

Foarte important, iarăși, este ca medicii de familie și pediatrii să le explice părinților că supra-alimentarea sau sub-alimentarea sunt două procese care pot interefera cu creșterea și dezvoltarea copilului. Tocmai de aceea este important ca părinții să fie atenți la semnele pe care le transmite copilul atunci când mănâncă: 

„Să nu forțeze nota cu mâncarea. Să nu încerce să îl hrănească mai mult decât trebuie. Și, de asemenea, să nu renunțe foarte ușor atunci când un copil nu primește mâncare.” 

Laptele de vacă integral, un mare „Nu” 

Una dintre greșelile cu care medicii de familie se întâlnesc chiar și în ziua de astăzi este folosirea de lapte de vacă integral în alimentația copilului, înainte de vârsta recomandată, a amintit dr. Raluca Ghionaru. Vârsta recomandată în privința laptelui integral de vacă variază, în funcție de diversele recomandări. 

„Cu siguranță nu este înainte de vârsta de un an și jumătate sau doi ani. Ca urmare, dacă beneficiem de lapte de mamă, e bine să îl folosim pe toată perioada introducerii alimentelor complementare. Sau dacă beneficiem de o formulă adaptată nevoilor sugarilor, care merge foarte aproape de laptele de mamă, [e bine să o folosim].” 

În introducerea alimentației diversificate, părinții nu trebuie să uite niciodată de beneficiul probioticelor și de faptul că este important să asigure un sistem imunitar digestiv care să fie pertinent și care să permită copilului să se dezvolte, să ia contact cu colectivitatea, să primească noile alimente în mod lejer și fără un efort în a le digera, mai spune dr. Raluca Ghionaru: 

„Știm deja că există o dispută în ceea ce privește microbiota pe care o avem: oare noi trăim cu microbiota? Sau ea ne tolerează în universul ei, ca să ne desfășurăm această viață?”. 

În încheiere, medicul citat a ținut să precizeze că sunt multe aspecte ale diversificării de părinții trebuie să țină cont. 

„Foarte important este să îmbinăm alimentația cu răbdare, cu iubire, și să construim amintiri frumoase. Sunt sigură că fiecare familie își aduce aminte cu plăcere de momentele acelea în care mâncarea zbura prin casă sau prin bucătărie. Sau de momentele în care a fost primul succes, când s-a golit complet castronelul și părinții au zis «Da, în sfârșit copilul meu mănâncă!»”.