În afara Programului Național de Vaccinare, sunt disponibile şi vaccinurile suplimentare, care vin în completarea schemei PNV și care combat afecțiuni grave.
Programul Naţional de Vaccinare (PNV) conţine un număr limitat de vaccinuri care previn boli grave. În afara PNV, sunt disponibile şi alte vaccinuri împotriva unor afecţiuni la fel de grave – vaccinurile suplimentare – care vin în completarea schemei PNV. Acestea pot fi procurate din farmacie, pe baza unei reţete simple eliberate de medicul de familie. Și unele, și celelalte construiesc o imunitate puternică împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.
Gripa poate evolua grav. Sezonul gripal 2018-2019 a înregistrat 2.310 îmbolnăviri și 199 de decese, unul din doi copii cu vârsta sub 1 an a fost spitalizat, iar pacienţii cu vârsta peste 65 de ani au avut o rată de internare de 83,4% din cauza gripei (1).
Toţi pacienţii noștri trebuie protejaţi de gripă, pentru că oricine poate avea evoluţie cu forme grave, spitalizare și deces. Inclusiv noi, medicii! În contextul actual epidemiologic, de pandemie de COVID-19, vaccinarea antigripală în sezonul gripal 2020-2021 va avea o importanţă foarte mare, deoarece orice boală respiratorie vulnerabilizează individul și îl face susceptibil la suprainfecţii cu alte virusuri sau bacterii.
În România, avem la dispoziţie două vaccinuri gripale inactivate tetravalente, un vaccin gripal trivalent inactivat (ambele injectabile intramuscular/subcutanat) și un vaccin viu atenuat reasortat tetravalent cu administrare intranazală. Schema de vaccinare diferă, fiind necesară o atenţie sporită la recomandările din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Printre principiile generale de administrare se numără:
- sugarii se vaccinează antigripal începând de la vârsta de 6 luni, cu vaccin inactivat injectabil în doză de 0,5 ml;
- copiii cu vârsta sub 9 ani care nu au mai fost vaccinaţi niciodată antigripal trebuie să primească o a doua doză după un interval de cel puţin 4 săptămâni de la prima administrare;
- vaccinul viu atenuat este indicat pentru categoria de vârstă 24 de luni - 18 ani.
Nu uitaţi! Gravidele trebuie vaccinate în sezonul gripal, însă, la fel ca orice alt vaccin cu virus viu, vaccinul gripal viu atenuat este interzis gravidelor. Realizăm astfel o protecţie dublă: a mamei și a fătului/ sugarului, care beneficiază de anticorpii materni până în momentul la care poate fi vaccinat. Vaccinarea poate fi făcută la orice vârstă a sarcinii.
Hepatita B are risc de evoluţie spre ciroză sau carcinom hepatocelular. În 2014, Comitetul OMS pentru Europa a adoptat Planul European pentru Vaccinare, ca urmare a creșterii alarmante a numărului de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare. Unul dintre obiectivele acestuia este controlul răspândirii hepatitei B prin introducerea vaccinării în toate ţările europene (2).
Chiar dacă vaccinul hepatitic B este inclus în PNV din 1995, au mai „scăpat” persoane nevaccinate, iar cei născuţi înainte de 1989 nu au fost cuprinşi în schemele pentru recuperarea vaccinului. Acesta este motivul pentru care îl recomandăm ca vaccin suplimentar.
Vaccinul se găsește în două concentraţii: pentru copiii până la vârsta de 15 ani (inclusiv) și pentru persoanele cu vârsta peste 16 ani. Schemele de administrare sunt identice, respectiv:
- o doză cât de repede posibil, a doua doză după cel puţin o lună, a treia doză după șase luni;
- schema accelerată conferă protecţie rapidă, dar necesită rapel – trei doze la interval de cel puţin o lună, urmată de rapel la 12 luni.
Vaccinul se administrează gravidelor doar în caz de risc crescut de a contracta boala. Administrarea vaccinului este permisă în timpul alăptării.
Incidenţa anuală a cazurilor de hepatită A este în creștere, în 2018 înregistrându-se 4.562 de cazuri, fiind afectate în special categoriile de vârstă 0-19 ani, cu frecvenţa maximă la 5-9 ani. Vaccinul hepatitic A este disponibil în concentraţia pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 luni și 15 ani, iar concentraţia pentru adulţi, la persoanele cu vârsta peste 16 ani. Ambele categorii de vârstă au aceeași schemă de vaccinare:
- o singură doză, urmată de un rapel la interval de minimum 6 luni.
Gravidele se vaccinează doar în caz de risc crescut de a contracta boala, dar este permisă vaccinarea în timpul alăptării.
De reţinut că pentru un pacient care nu este vaccinat împotriva hepatitei A şi B există vaccinul combinat A și B atât pentru copiii în vârstă de 1-15 ani inclusiv, cât și pentru adulţii cu vârsta peste 16 ani. Ambele au aceeași schemă de administrare, respectiv, trei doze, primele două la o lună distanţă, iar a treia la șase luni după primovaccinare.
Atenţie! Nu este corect să-i administrăm unui copil jumătate de doză din vaccinul pentru adulţi.
Legătura cauzală dintre HPV și cancerul de col uterin (CCU) este certă și comparabilă cu legătura dintre fumat și cancerul pulmonar. CCU este unul dintre cele mai frecvente și mortale cancere care afectează sexul feminin. În România, la fiecare patru ore o femeie moare din cauza CCU, ceea ce ne situează pe locul întâi în Europa la mortalitatea prin CCU. Putem proteja pacientele noastre împotriva acestei boli, dar și a altora produse de HPV, prin administrarea vaccinului inclus în PNV (pentru adolescentele în vârstă de 12-14 ani). Nu ezitaţi să îl recomandaţi și în afara PNV, ţinând cont de recomandările Centrului internaţional pentru controlul bolilor (CDC), începând de la vârsta de 9 ani, atât la fetiţe, cât și la băieţi, limita superioară de vârstă fiind de 45 de ani (extinsă prin decizia din iunie 2019) (6). Schema de vaccinare:
- două doze, cu interval de 6-12 luni între ele, pentru copiii cu vârsta între 9 și 14 ani (inclusiv);
- 0-2-6 luni, pentru copiii peste 15 ani, toate cele trei doze necesitând administrare în decursul unei perioade de 1 an.
Vaccinul HPV nu este recomandat femeilor gravide! Totuși, în cazul în care acesta a fost administrat accidental în timpul sarcinii, nu se impune întreruperea sarcinii. Vaccinul poate fi administrat în timpul alăptării (3).
Meningita menigococică este o dramă cu evoluţie rapidă și risc vital. Din păcate, în România se înregistrează o creștere a numărului de cazuri – 73 în 2018, soldate cu 16 decese (rata de fatalitate este de 22,22%) (4). Frecvenţa cea mai mare a bolii este înregistrată în intervalul 0-4 ani. De aceea, trebuie să asigurăm cât mai repede protecţia prin vaccinare. Vaccinul meningococic este inclus în PNV în 14 ţări europene (5).
Există trei tipuri disponibile de vaccin meningococic: vaccin meningococic B recombinat, vaccin meningococic conjugat tetravalent și vaccin meningococic B proteic recombinat.
- sugari cu vârsta între 2 și 5 luni, primovaccinarea este formată din trei doze la minimum o lună interval între ele, rapel la cel puţin 6 luni după primovaccinare, sau două doze la interval de 2 luni, cu rapel la cel puţin 6 luni după primovaccinare;
- pentru sugarii cu vârsta de 6-11 luni, primovaccinarea este formată din două doze la minimum două luni interval, rapel în al doilea an de viaţă, dar la minimum 2 luni după primovaccinare;
- pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 23 de luni, primovaccinarea este formată din două doze la interval de două luni, urmată de rapel la un interval de 12-23 de luni după imunizarea primară;
- pentru copiii cu vârsta peste 2 ani, adolescenţi și adulţi, două doze la interval de minimum o lună, cu rapel doar în condiţii de expunere continuă la infecţie meningococică.
b. Vaccinul meningococic conjugat tetravalent are rol în prevenirea bolii produse de Neisseria meningitidis grup A, C, W, Y. Se administrează începând cu vârsta de 6 săptămâni, conform schemelor (7):
- pentru copiii cu vârsta de 6 săptămâni-6 luni, două doze la interval de două luni și rapel la vârsta de 12 luni;
- pentru copiii cu vârsta de 6-12 luni, o doză, cu rapel la vârsta de 1 an, dar la minimum 2 luni interval;
- pentru copiii cu vârsta peste 1 an, adolescenţi și adulţi, o doză.
c. Vaccinul meningococic B proteic recombinat, pentru prevenirea bolii produsă de Neisseria meningitidis grup B, este avizat doar la persoanele cu vârsta peste 10 ani, fără limită superioară de vârstă (8). Schema de vaccinare este:
- două doze la interval de 6 luni sau imunizare rapidă cu trei doze – primele două doze au interval de o lună între ele, urmate de doza a treia, la interval de patru luni;
Vaccinul se administrează la gravide doar în caz de risc crescut de a contracta boala, dar este permis în timpul alăptării.
Pneumococul, patogen exclusiv uman, e cel mai frecvent agent etiologic al pneumoniei comunitare, meningitei pneumococice, bacteriemiei şi otitei medii. Acesta manifestă portaj nazal crescut la copii și căpătă rapid rezistenţă la antibioticele uzuale.
Vaccinul pneumococic conjugat 13 valent a fost inclus în PNV doar din 2017, deci încă nu există o circulaţie redusă a pneumococului în comunitate, ceea ce menţine indicaţia vaccinării suplimentare pentru toate persoanele născute anterior lunii august 2017. În prezent, există trei tipuri de vaccin pneumococic, respectiv: vaccinul pneumococic conjugat 10 valent, vaccinul pneumococic conjugat 13 valent și vaccinul pneumococic polizaharidic 23 valent.
- pentru copiii cu vârsta de 6 săptămâni-6 luni, vaccinare primară cu trei doze, la minimum o lună interval, rapel după 6 luni;
- pentru copiii cu vârsta de 7-11 luni, două doze cu interval de minimum o lună și rapel în cel de-al doilea an de viaţă, dar la minimum două luni după vaccinarea primară;
- pentru copiii cu vârsta de 12 luni-5 ani, două doze, la interval de minimum 2 luni.
- pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 săptămâni și 6 luni, două doze, la interval de minimum 2 luni, urmate de un rapel la interval de 6 luni;
- pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 11 luni, două doze la interval de cel puţin o lună, rapel în cel de-al doilea an de viaţă;
- pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 23 luni, două doze la interval de cel puţin 2 luni;
- pentru copiii cu vârsta peste 2 ani, adolescenţi, adulţi și vârstnici, o doză.
Vaccinul nu este recomandat pentru gravide! Nu există date referitoare la administrarea acestuia în timpul alăptării.
- o doză, cu revaccinare la interval de 5 ani.
În indicaţiile ACIP (Advisory Committee on Immunization Practices) pentru anul 2020, PCV13 nu mai este recomandat de rutină la adult. Acest lucru se explică prin faptul că vaccinarea antipneumococică a fost introdusă pe scară largă în PNV cu mulţi ani în urmă, ceea ce a dus la apariţia Herd Immunity (imunitate de grup) și, deci, la o circulaţie scăzută a pneumococului în comunitate. Prin urmare, administrarea de rutină la adult nu mai este necesară. Cum, în România, vaccinul este inclus în PNV de mai puţin de 3 ani, păstrăm în continuare recomandarea administrării vaccinului pneumococic 13 valent la copiii restanţieri PNV, copiii cu vârsta peste 3 ani, adolescenţi, adulţi și vârstnici.
La fel ca în cazul vaccinului gripal, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2 administrarea vaccinului pneumococic NU protejează împotriva virusului, dar orice vaccin care previne o boală respiratorie este binevenit întrucât împiedică vulnerabilizarea individului la infecţii cu alte virusuri sau bacterii.
Prin vaccinare putem preveni gastroenterita produsă de rotavirus, foarte frecventă și gravă în primul an de viaţă. Vaccinarea este inclusă în PNV în 17 ţări europene. Sunt disponibile două tipuri de vaccin rotaviral, administrarea lor fiind limitată de vârstă.
a. Vaccinul rotaviral viu oral pentavalent
- trei doze, la interval de 2 luni (prima doză administrată cel mai devreme la vârsta de 6 săptămâni şi cel mai târziu la vârsta de 12 săptămâni, cu interval minim între doze de cel puţin 4 săptămâni; cea de-a treia doză nu mai târziu de vârsta maximă de 32 de săptămâni (11).
b. Vaccinul rotaviral viu oral
- două doze, la interval minim de 4 săptămâni (prima doză cel mai devreme la vârsta de 6 săptămâni și a doua doză la cel mult 24 de săptămâni (12).
Varicela, această „boală a copilăriei”, înseamnă febră, erupţie pruriginoasă și inestetică, asociind forme grave la adolescenţi și adulţi, complicaţii la gravide și pacienţi cu boli cronice și necesitând numeroase zile de concediu medical. Este mult mai bine să prevenim prin vaccinare. Vaccinul se administrează începând cu vârsta de 9 luni, după următoarea schemă:
- două doze de vaccin, la interval de minimum 6 săptămâni (13).
Pentru că vine vara și pacienţii vă vor întreba, vă amintesc în câteva cuvinte de cele două vaccinuri pentru imunizarea profilactică împotriva encefalitei produsă de căpușă. Schema de vaccinare este, în principiu, asemănătoare:
- primovaccinare cu două doze, la interval de 1 sau 3 luni, și rapel la interval de maximum 12 luni, ambele conferind protecţie pentru 3 ani (14,15).
Închei cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale CDC, de a-i acorda vaccinării atenţia cuvenită, fără a amâna sau opri administrarea vaccinurilor pe durata pandemiei cu SARS-CoV-2. Această perturbare a activităţii de vaccinare duce la apariţia unor grupuri vulnerabile de indivizi, susceptibili la boli care pot fi prevenite prin vaccinare. De fapt, actuala pandemie ne ilustrează o lume fără vaccinuri, adică lipsită de una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie specifică împotriva bolilor contagioase sau, altfel spus, fără metode dovedite ştiinţific a fi capabile „să crească imunitatea”.
Principiile generale de administrare şi asociere a vaccinurilor:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
