Riscul de a dezvolta Boala Lyme în urma unei mușcături de căpușă contaminată cu Borrelia este direct proporțional cu intervalul de timp în care insecta rămâne atașată de gazdă.
Boala Lyme – sau borrelioza Lyme (LB) – este o boală bacteriană cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi în SUA și B. burgdorferi, B. afzelii și B. garinii in Europa (Borrelia aparține familiei spirochetelor similar Treponemei pallidum). Este transmisă la om prin mușcătura de căpușe infectate, Ixodes ricinus.
Ciclul ei de viață presupune existența a trei gazde, mamifere mari și mici, și trecerea succesivă, din faza de larvă, în cea de nimfă și apoi de adult. În zonele de risc, se consideră că circa 5-40% dintre căpușe pot fi infectate. Bacteria migrează din tractul digestiv al căpușei în glandele salivare ale acesteia, de unde este inoculata la om în timpul mușcăturii.
În ultimii ani avem o creștere semnificativă a incidentei LB determinată de încălzirea globale, ceea ce a determinat introducerea de către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a Fișei de supraveghere a cazului de Boală Lyme. Riscul de a dezvolta LB în urma unei mușcături de căpușă contaminată cu Borrelia, este direct proporțional cu intervalul de timp în care insecta rămâne atașată de gazdă. Studiile indică faptul că pentru a transmite spirocheta, căpușa trebuie sa rămână în piele cel puțin 17 ore. Din cauză că poate afecta mai multe țesuturi, LB este o afecțiune pluriorganică cu manifestări polimorfe. Simptomele pot fi împărțite în funcție de cele trei stadii ale bolii (precoce, diseminată și cronică), dar evoluția de la stadiul precoce la cel tardiv nu este obligatorie.
În stadiul I (în primele 2-30 de zile de la mușcătura căpușei), primul simptom este eritemul migrans (markerul clinic al infectării cu Borrelia). Este vorba despre o maculă eritematoasă care se răspândește sub formă de inel de circa 5-15 cm centrat pe locul mușcăturii. Acest simptom apare în aproximativ 60-90% din cazuri. Leziunile anulare eritematoase apărute la câteva ore după înțepătura căpușei reprezintă reacții de hipersensibilizare și nu sunt catalogate drept eritem migrator.
Alături de eritemul migrans specific, în acest stadiu al infecției mai pot fi întâlnite simptomele unui sindrom pseudogripal (stare generală alterată, fatigabilitate, febră, dureri musculare, artralgii, frisoane, cefalee) de intensitate variabilă. De asemenea, este posibilă și apariția unui nodul sau a unei plăci roșu-albăstruie, de regulă pe lobul urechii, helix, mamelon sau scrot - limfocitomul borreliozic. Este mai frecvent la copii (în special la nivelul urechii).
În stadiul II (LB diseminată) spirocheta se răspândește prin vasele de sânge și limfatice către alte țesuturi (structuri ale pielii, sistem nervos, musculo-scheletal și cardiac). Durează de la câteva săptămâni până la 1 an de la infecția inițială. Manifestările clinice pot include semne și simptome generale, pseudo-gripale, mai severe decât în primul stadiu și erupții cutanate multiple, asemănătoare eritemului migrator, dar mai mici decât leziunea inițială +/- manifestări din partea structurilor afectate.
Manifestările musculo-articulare sunt reprezentate de tumefierea uneia sau mai multor articulații, uneori urmate de artrita cronică la nivelul uneia sau mai multor articulații. Atacurile pot fi scurte, recurente, timp de săptămâni/luni. Neuroborrelioza Lyme incipienta are manifestări neurologice periferice si centrale. Simptomele apar la 1-12 săptămâni după mușcătura căpușei (de obicei la 4-6 săptămâni) și durează mai puțin de 6 luni.
Manifestări neurologice periferice sunt reprezentate de:
Manifestările neurologice centrale sunt encefalo-mielita cu confuzie, ataxie cerebelară, opsoclonus (mișcări aritmice, neregulate și incontrolabile ale globilor oculari) și myoclonus, flutter ocular, apraxie, hemipareza sau simptome Parkinson-like. Manifestările cardiace au debut brusc, durează câteva zile-săptămâni și constau în tulburări de conducere atrio-ventriculare de gradul 2 sau 3 +/- miocardita. Mai rar pot să apară uveite anterioare și posterioare, panoftalmie, miozita și orhita.
Stadiul III (LB cronica) apare după câțiva ani de la infecția inițială. Manifestările clinice din aceasta faza sunt artrita Lyme, acrodermatita cronică atrofică (ACA) și sindroame neurologice cronice. Artrita Lyme este rară în Europa și mai frecventă în America de Nord și se manifestă tipic ca mono- sau oligoartrită, cu caracter intermitent, la nivelul articulațiilor mari (mai frecvent la nivelul genunchilor). Rareori este însoțită de eroziuni ale cartilagiilor sau ale oaselor.
Acrodermatita cronică atrofică este o leziune fibrozantă, progresivă a pielii, fiind probabil cea mai comună manifestare clinică din stadiul tardiv din Europa. Apare, de regulă, la vârstnici (mai rar la tineri și copii), la nivelul membrelor inferioare, debutând cu o pigmentare albăstruie a pielii, urmată de o atrofie progresivă a epidermului. Pielea devine subțire, strălucitoare, asemănătoare hârtiei. Este efectul infecției active persistente cu spirochete viabile (pot fi izolate din probele bioptice de piele chiar la zece ani după infecția inițială).
Sindroame neurologice cronice de LB tardivă sunt manifestări neurologice periferice (mononeuropatie, radiculopatie sau polineuropatie) și centrale (vasculita cerebrala, encefalopatia Lyme cronica progresiva, encefalo-mielita cu sindrom tetraspastic, tulburare de mers spastic-ataxica) și tulburări micționale. Acestea sunt prezente mai mult de 6 luni.
Tratamentul actual se bazează pe terapia cu antibiotice. Conform Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, tratamentul se stabilește individual, ținând cont de stadiul infecției și de manifestările clinice (cutanate, neurologice sau articulare). Profilaxia post-mușcătură (imediat după extragerea căpușei cu o pensa specială ) se poate face la adulți cu o doză unică de Doxiciclină, în primele 72 de ore, pentru a preveni instalarea infecției. 
Tratamentul în stadiul incipient (când deja avem eritemul migrans) se face la adulți cu Doxiciclină (de 2 ori pe zi) sau Amoxicilină/Cefuroxim. Durează de obicei între 10 și 14 zile. Tratamentul în stadii tardive sau cu afectare neurologică/cardiacă, când boala a avansat și afectează sistemul nervos (neuroborelioză) sau articulațiile, se face cu antibiotice intravenoase (se utilizează frecvent Ceftriaxona) și poate dura între 14 și 28 de zile, în funcție de răspunsul clinic.
De reținut că ultimele studii indica faptul ca Borrelia (similar Treponemei) trece prin placenta la făt, determinând manifestări congenitale încă insuficient recunoscute. Se spera ca în următorii ani sa se poată obține un vaccin anti-Borrelia.
BIBLIOGRAFIE selectiva:
1. https://institutulbrainmap.ro/boala-lyme-cauze-simptome-tratament;
2. https://www.medscape.com/viewarticle/unusually-warm-canadian-temperatures-harbinger-ticks-2026a1000ka3;
3. https://www.medscape.com/viewarticle/lyme-primer-how-new-hhs-strategy-stacks-science-2026a1000j87;
4. https://www.medscape.com/viewarticle/first-lyme-vaccine-decades-nears-approval-2026a1000f7r;
5. https://www.medscape.com/viewarticle/hhs-renew-funding-lyme-diagnostics-and-research-2025a1000zfa;
6. https://www.medscape.com/viewarticle/chronic-lyme-infection-associated-illness-urgent-need-2025a1000fhv;
7. https://www.medscape.com/s/viewarticle/tick-season-back-new-lyme-treatment-horizon-2025a1000aer
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe