Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Rolul vitaminei D în prevenirea cancerului

Viața Medicală
Dr. Aurelian UDRIȘTIOIU joi, 24 decembrie 2020
Viața Medicală
Conf. dr. Manole COJOCARU joi, 24 decembrie 2020

Deficitul de vitamina D este descris ca un factor de risc modificabil pentru incidenţa și mortalitatea în multe tipuri de cancer, inclusiv în limfomul Hodgkin.

Obţinerea unui nivel de vitamina D în sânge la o concentraţie de 60 ng/mL devine prioritatea zero în prevenirea neoplaziilor.

Vitamina D (25-hidroxivitamina D) este mai mult decât o vitamină. Spre deosebire de restul micronutrienţilor esenţiali, aceasta acţionează ca un hormon, iar în organism, sinteza ei endogenă este cel mai mare furnizor de vitamina D – într-o proporţie de 80%. În cantităţi mici, dar insuficiente pentru a acoperi necesarul zilnic, vitamina D se găsește și într-o serie de alimente, printre care peștele gras (somon etc.), uleiul de cod, drojdia de bere sau în alimentele îmbogăţite cu vitamina D, în procent de 20% (1). Potrivit Institutului de Medicină din SUA (IOM), aportul actual necesar de vitamina D (25-OH-D) este de 200 UI pe zi pentru copii și adulţii cu vârsta de până la 50 de ani (5µg), 400 UI pe zi pentru adulţii între 51 și 70 de ani (10µg) și 600 UI pe zi pentru persoanele peste 70 de ani (15µg). Obţinerea unui nivel de vitamina D în sânge la o concentraţie de 60 nanograme pe mililitru devine prima prioritate pentru prevenirea cancerului. Factorii nutriţionali și de viaţă sunt cu siguranţă importanţi pentru sănătatea generală, dar nu pot înlocui valoarea vitaminei D (2).

Rol în modularea imunitară

        Factori de risc pentru deficitul de vitamina D sunt: vârsta, greutatea și mobilitatea (persoanele obeze au un risc crescut de deficit de vitamina D), alergia la lapte, dieta vegană strictă, laptele matern, care conţine o cantitate mică de vitamina D, precum și anumite afecţiuni: fibroza chistică, boala cronică renală sau boli inflamatorii intestinale. Experţii de la Harvard, în consens cu Consorţiul European, au recomandat testarea nivelului de vitamina D în cazul tuturor persoanelor care au osteoporoză sau care au un risc crescut de a dezvolta osteoporoză, la femeile aflate la premenopauză și cele intrate la menopauză – mai ales dacă sunt fumătoare, la femeile și bărbaţii mai în vârstă (3).

      Studiile recente oferă informaţii valoroase despre rolul vitaminei D în modularea imunitară, protecţia antitumorală și cea neuroprotectoare. Vitamina D-3 sintetizată în rinichi, 1,25 (OH) D (Calcitriol) are proprietăţi antitumorale dovedite, în special în anumite tipologii de cancer. Valoarea de referinţă a dozelor farmacologice de 1,25 (OH) D este de 19,9 - 79,3 pg/ml. Legarea calcitriolului la receptorii nucleari induce expresia genelor implicate în protecţia antitumorală. Mai mult, forma metabolică. activă a vitaminei D, 1,25 (OH) D, poate fi implicată în reglarea expresiei micro-ARN (miARN) în genele din ADN (4).

Protecţie antitumorală

        Legarea calcitriolului de receptorii nucleari induce expresia unor gene implicate în protecţia antitumorală. Astfel, calcitriolul dovedește acţiune antiproliferativă, reducând multiplicarea celulelor tumorale. Calcitriolul favorizează expresia mai multor gene antiproliferative: gena CDKN-1A, care codifică proteina p21 și oprește creșterea celulară, iar sinteza acestei proteine este indusă și de proteina p53, codificată de gena oncosupresoare TP53; gena GADD-45A (gena responsabilă de oprirea creșterii celulare, a cărei expresie este indusă de degradarea materialului ADN); gena CCNC (gena antiproliferativă, care codifică ciclina C, implicată în diviziunea celulară) (5).

        Mai multe studii au analizat asocierea tipului de receptor al vitaminei D (VDR) cu incidenţa cancerului de sân, colorectal, esofagian, hepatocelular, pulmonar, ovarian, prostatic, renal și tiroidian. În ţesuturile ţintă, calcitriolul se leagă de VDR, membru al familiei mari de receptori activaţi cu ligand nuclear care funcţionează ca factori de transcripţie, care induc reglarea genomică și non-genomică a ţintelor din aval și care implică funcţii biologice diverse și oprirea replicării celulare (6).

 CARENŢA VITAMINEI D, un factor de risc

        Deficitul de vitamina D este descris ca un factor de risc modificabil pentru incidenţa și mortalitatea în multe tipuri de cancer, inclusiv în limfomul Hodgkin (HL). Cercetătorii au efectuat un studiu în care au măsurat nivelurile de vitamina D la pacienţii trataţi cu diagnosticul de HL. În cercetare au fost incluși 351 de pacienţi din studiile clinice ale grupului german de studiu Hodgkin (HD7, HD8 și HD9). 50% dintre subiecţi au avut deficienţă de vitamina D (<30 nmol/L) înainte de chimio­terapia planificată. Pacienţii cu deficienţă de vitamina D au avut o perioadă mai scurtă de supravieţuire fără progresia bolii. S-a demonstrat că nivelul de vitamina D este un predictor independent al rezultatului și s-a emis ipoteza că statutul de vitamina D ar putea fi important pentru chimiosensibilitatea HL (7).

        Studiile epidemiologice și clinice reflectate în literatura de specialitate au subliniat faptul că deficitul de vitamina D sau nivelul redus de 25-hidroxivitamină D (25 (OH) D) în ser crește potenţialul de a dezvolta malignităţi multiple. Dovezile experimentale au arătat, de asemenea, că forma activă a vitaminei D poate prezenta acţiuni anticancer prin diferite căi de semnalizare, precum și de suprimare a metastazelor și angiogenezei în diferite tipuri de cancer. Aceste studii ar trebui aplicate diferitelor etnii, împreună cu detectarea polimorfismului VDR. Ar trebui luaţi în considerare stilul de viaţă, factorii dietetici și variantele genetice ale altor gene care influenţează căile acestei vitamine, cum ar fi proteinele care o leagă și enzimele care îi implică activarea.

Bibliografie
1. Lappe JM1, Travers-Gustafson D, Davies KM et al. Vitamin D and calcium supplementation reduces cancer risk: results of a randomized trial. Am J Clin Nutr. 2007;85(6).
2. Heike A, Ferrari B, Shao et al. Benefit - Risk Assessment of Vitamin D Supplementation. Osteoporos Int. 2010; 21(7): 1121–32.
3. Gaksch M, Jorde R, Grimnes T et al. Vitamin D and mortality: Individual participant data meta-analysis of standardized 25-hydroxyvitamin D in 26916 individuals from a European consortium. PLoS ONE. 2020; 12(2): e01.
4. Ge X, Wang L, Li M et al. Vitamin D/ VDR signaling inhibits LPS-induced IFNγ and IL-1β in Oral epithelia by regulating hypoxia-inducible factor-1α signaling pathway. Cell Communication and Signaling. 2019; 17:119–31.
5. He L, Zhou M, Y Li. Vitamin D/Vitamin D Receptor Signaling Is Required for Normal Development and Function of Group 3 Innate Lymphoid Cells in the Gut. iScience. 2019 Jul 26;
6. Fedirko V, Riboli E, Tjønneland A et al. Prediagnostic 25-hydroxyvitamin D, VDR and CASR polymorphisms, and survival in patients with colorectal cancer in western European populations. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2012; 21:582–93
7. Borchmann S, Cirillo M, Goergen et al. Pretreatment Vitamin D Deficiency Is Associated with Impaired Progression-Free and Overall Survival in Hodgkin Lymphoma. Journal of Clinical Oncology. 2020; (37)29: 2620–31.

Etichete: vitamina D cancer beneficii prevenție roluri

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.