Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Transplantarea haploidentică de celule stem și sindromul post-TI

     Recent, la București, a avut loc conferința națională de pediatrie, în cadrul căreia specialiști din întreaga țară au discutat progresele realizate în domeniu și au abordat teme care acoperă întreaga patologie a copilului. Discuțiile au inclus elemente de gastroenterologie, hepatologie și nutriție, cardiologie, hematooncologie, neurologie, imunologie, dar și urgențe în pediatrie.
     În prima zi a evenimentului organizat de Societatea Română de Pediatrie (SRP) s-au desfășurat simultan, în săli diferite, sesiunea de gastroenterologie, hepatologie și boli de nutriție și cea de boli genetice. Prof. dr. Marin Burlea (Iași), președintele SRP, a prezentat efectele sistemice pe care le poate avea infecția cu Helicobacter pylori la copii. Deși patologia infecției este bine cunoscută în prezent, cele mai recente cercetări arată că, la copii, infecția cronică se asociază cu scădere ponderală, deficit statural și anemie. În plus, se pare că bacteria este asociată cu insulinorezistență și diabet zaharat tip 2 și predispune la alergii.
     Prof. dr. Dan Moraru (Iași) a vorbit despre sensibilitatea la gluten a pacientului pediatric. Uneori, aceasta nu este căutată de specialiști, cu atât mai mult cu cât nu există date de prevalență a sensibilității la gluten a copiilor. Tabloul clinic constă în simptome asemănătoare intestinului iritabil, dar care se însoțesc de oboseală și stare generală ușor alterată. În ultimii ani, se bănuiește că sensibilitatea la gluten non-celiacă ar putea fi implicată în simptomatologia neuropsihică, dând manifestări din spectrul autist și schizofrenie la copii. Absența markerilor tipici de boală celiacă și alergie la grâu, în prezența leziunilor histologice minime ale mucoasei duodenale pot confirma diagnosticul, în urma căruia copilul trebuie să adopte o dietă fără gluten. Nu se știe însă dacă boala este permanentă, așa că glutenul va fi ulterior introdus în alimentație.
     Creșterea alarmantă a incidenței și prevalenței obezității și sindromului metabolic nu a fost observată doar în rândul adulților, ci și la copii. Conf. dr. Cristina Mihai (Constanța) a prezentat implicațiile obezității la copil, factor major de risc pentru rezistența la insulină. În afară de apariția bolilor cardiovasculare și a DZ 2, obezitatea cauzează steatoză hepatică. Mulți pacienți pediatrici cu steatoză sunt asimptomatici, astfel încât specialiștii pediatri evaluează, atunci când găsesc pacienți cu obezitate, bolile asociate obezității: diabetul, hipertensiunea arterială, dislipidemia, steatoza hepatică. Cea mai recentă teorie se referă la terapia cu probiotice în modularea microbiomului intestinal, care ar putea ameliora rezistența la insulină și reduce steatoza hepatică și indicele de masă corporală.
     În cadrul sesiunii de boli genetice, prof. dr. Sorin Buzinschi (Brașov) a analizat diferențele de răspuns la infecții la gemenii monozigoți și dizigoți. La monozigoți, diferențele fenotipice sunt determinate în totalitate de factorii de mediu. Astfel, în cazul discordanței patologiei la gemenii monozigoți, putem stabili în ce măsură răspunsul imun are o determinare genetică și dacă variabilitatea imună apare în cazul defectelor structurale ale genelor, polimorfismelor pentru un singur nucleotid sau modificărilor epigenetice. Medicul brașovean a arătat că patologia infecțiilor respiratorii este condiționată genetic într-o mare măsură și că, în cazul afecțiunilor cu transmitere multifactorială, raportul dintre gene și mediu are un rol major în riscul de a dezvolta boala.
     Prof. dr. Marius Bembea (Oradea) a vorbit despre descifrarea genomului uman, care poate aduce beneficii în diagnosticarea bolilor genetice rar întâlnite și, implicit, în eficientizarea tratamentului și optimizarea măsurilor de profilaxie în aceste afecțiuni. Dezavantajele citirii genomului uman constau în costurile foarte mari ale proiectului și în faptul că acesta nu ia în considerare rolul factorului de mediu în dezvoltarea unor patologii cu transmitere genetică. În prezent, 95% din gene sunt cartografiate și 96% din genom este secvențiat. Testele genetice au devenit uzuale odată cu perfecționarea tehnicilor și reducerea costurilor de executare, în prezent acestea putând diagnostica indivizii simptomatici și pe cei asimptomatici și fiind deosebit de utile în cazul diagnosticului prenatal, neonatal și în testele presimptomatice în unele neoplasme.
     Despre abordarea practică a eozinofiliei în pediatrie a vorbit prof. dr. Constantin Arion (București). În sindromul hipereozinofilic limfoproliferativ (L-HES), expansiunea numărului de eozinofile apare din cauza interleukinei 5 (IL-5), explică acesta. IL-5 face ca limfocitele T normale să devină anormale, în urma stimulării imune. Copii cu hipereozinofilie prezintă deseori angioedeme și au o predispoziție de a dezvolta leucemii și limfoame. În general, hipereozinofilia se întâlnește foarte rar la copii. De aceea, hipereozinofilia secundară limfoproliferativă este un diagnostic de excludere în pediatrie. L-HES se manifestă prin febră, artralgii, rash, adenopatie și hepatosplenomegalie.
     Conf. dr. Anca Coliță (București) a prezentat o nouă opțiune terapeutică pentru pacienții pediatrici cu malignități hematologice – transplantarea haploidentică de celule stem. Aceasta este utilă în special pacienților fără un donator compatibil HLA. În prezent, băncile de celule stem din întreaga lume au peste 200 de milioane de donatori. Astfel, între 25 și 35% din pacienți au donatori compatibili, dar pentru ceilalți este dificilă găsirea unui donator HLA-compatibil. Terapia de transplant cu celule stem haploidentice poate fi folosită la acești pacienți, datorită administrării posttransplant de ciclofosfamidă. Această strategie terapeutică reduce incidența rejetului de grefă și mortalitatea pacienților care au nevoie de transplant de celule stem, dar nu au donatori compatibili. Interesant este că administrarea de ciclofosfamidă realizează depleția limfocitelor T din grefa transplantată, dar acționează doar pe limfocitele alostimulate. Astfel, limfocitele T cu memorie ale primitorului nu sunt afectate de administrarea de ciclofosfamidă. O posibilă aplicație a acestei terapii ar putea fi utilizarea la pacienții cu beta-talasemie.
     Limfomul Hodgkin poate avea o rată de vindecare de până la 90% după tratamentul chimio- și radioterapeutic, a explicat prof. dr. Ingrith Miron (Iași). Un factor de risc pentru leucemii îl reprezintă infecția cu virus Epstein-Barr. Proteinele virusului întrețin factorii antiapoptotici din răspunsul imun, împiedicând limfocitele B să intre în apoptoză. Efectele secundare ale terapiilor convenționale în limfomul Hodgkin includ toxicitate cardiacă, infertilitate și predispunere la alte malignități.
     Despre perspectivele în oncologia pediatrică a vorbit conf. dr. Monica Dragomir (București). Malignitățile pediatrice sunt incluse în categoria bolilor rare, iar cancerele pediatrice sunt de asemenea cancere rare. Cu toate acestea, în Europa sunt diagnosticați aproximativ 35.000 de copii pe an. Din aceștia, 15.000 au vârste sub 15 ani. În funcție de prognostic, cancerele în pediatrie se împart în trei categorii: cu prognostic bun și rată de supraviețuire la cinci ani de peste 85% (leucemia acută limfoblastică, limfoamele, retinoblastomul și nefroblastomul), cu prognostic nefavorabil și rata de supraviețuire la cinci ani sub 50% (leucemia mieloidă acută, tumorile cerebrale, neuroblastomul și sarcoamele osoase și de țesuturi moi) și cancerele rare, despre care nu există informații suficiente despre incidență și tratament. Specialiștii europeni în oncologie și hematologie pediatrică și-au propus, pentru următorii zece ani, creșterea ratei de vindecare și creșterea calității vieții supraviețuitorilor unor neoplasme din copilărie. Pentru atingerea acestor obiective, terapiile inovatoare trebuie introduse în standardele terapeutice, iar tratamentul trebuie individualizat în funcție de pacient și de caracteristicile bolii. Asistența medicală oncologică pentru adolescenți și tineri este un domeniu care trebuie îmbunătățit în România, de pediatri în colaborare cu medicii oncologi.
     În a doua zi a conferinței, conf. dr. Călin Lazăr (Cluj-Napoca) a prezentat erorile medicale apărute în urgențele pediatrice. Acestea au un spectru larg, pornind de la diagnosticarea greșită a unor cazuri severe, supradozarea medicamentelor și ignorarea indicațiilor producătorilor de farmaceutice și terminând cu lipsa acordării asistenței medicale de urgență în unele cazuri critice, a căror gravitate nu este întotdeauna înțeleasă. Erorile medicale pot apărea și în spital, prin greșelile de identificare a pacienților, supradozare și externare prematură, fără a lua în calcul reactivarea unor boli.
     Conf. dr. Tatiana Ciomârtan (București) a vorbit, în cadrul sesiunii de urgențe, despre sindromul post-TI al copilului. Acest sindrom reprezintă o serie de semne și simptome care pot apărea la pacienții supraviețuitori unor afecțiuni grave care au necesitat terapie intensivă. Disfuncțiile sunt mai degrabă cognitive și mentale, dar și cauzate de imobilizarea îndelungată și sedarea prelungită. Manifestările sindromului apar în timpul internării pe secțiile de terapie intensivă și pot persista câteva luni sau chiar ani după externare. Astfel, capacitatea cognitivă a pacienților scade, ei devenind incapabili să rezolve probleme și sarcini complexe. Pacienții nu se mai pot concentra, au tulburări de somn, o toleranță scăzută la stres fizic și psihic și o forță musculară diminuată. De aceea, atunci când acest sindrom afectează pacienții pediatrici, apare o incapacitate de readaptare la viața normală, cu scăderea performanțelor școlare și a capacităților de a interacționa cu membrii colectivității. Pacienții pediatrici și familiile lor necesită, după externarea din secțiile de terapie intensivă, servicii de fiziokinetoterapie, psihologie sau chiar psihiatrie. De asemenea, ei trebuie îngrijiți și de serviciile de asistență socială și cele de terapie ocupațională sau prin joc.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC