Recent, sala de
consiliu a UMF „Carol Davila“ Bucureşti a găzduit prima conferinţă a Societăţii
Române de Cronobiologie (SRC), ale cărei lucrări s-au desfăşurat în prezenţa
preşedintelui Societăţii Internaţionale de Cronobiologie, prof. dr. Francesco
Portaluppi (Ferrara, Italia). Aceasta este o dovadă că, deşi recent înfiinţată,
SRC este rodul unei îndelungate prezenţe româneşti, ilustrată prin cooperarea
Yvonnei Graziella Nicolau cu preşedintele American
Association of Medical Chronobiology and Chronotherapeutics, profesorul şi
marele prieten al României, Erhard Haus – din nefericire ambii trecuţi în
nefiinţă.
În deschidere, preşedintele
Societăţii Române de Cronobiologie şi-a exprimat bucuria faţă de posibilitatea
renaşterii preocupărilor româneşti în acest domeniu. În sală se aflau, ca
lectori, unii dintre cei mai tineri coautori – la acea vreme – ai monografiei
apărute în 1986 sub redacţia unui pasionat al domeniului, dr. Dumitru Şteflea,
precum şi reprezentanţi ai Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I.
Parhon“, leagănul cercetării cronobiologice în România. Lucrările conferinţei
au debutat cu reamintirea începuturilor româneşti în domeniu, atât prin
cuvântul preşedintelui societăţii, cât şi prin prezentarea „Începuturile
cronobiologiei în România şi afirmarea sa internaţională“ a dr.
Constantin
Bogdan, colaborator apropiat al acad. Şt. M. Milcu, care a amintit numeroasele
articole publicate în prestigioase reviste internaţionale ale epocii.
Lucrările s-au desfăşurat
sub titlul: „Introducere în cronobiologie. Timpul care ne guvernează fiziologia
şi patologia“. Larga deschidere, din punct de vedere al tematicii, reiese din
simpla trecere în revistă a titlurilor prezentărilor, susţinute de prestigioşi
conferenţiari: „Ritmurile biologice: de la istorie la practica medicală“ –
prof. dr. Ion Bruckner; „Unele aspecte cronobiologice ale hemostazei“ – prof.
dr. Minerva Muraru; „Timpul – o nouă dimensiune a tratamentului hipertensiunii
arteriale“ – prof. dr. Daniela Bartoş, dr. Ana Maria Dărăban; „Evaluarea
riscului în hipertensiunea arterială – Monitorizarea ambulatorie şi
auto-monitorizarea“ – dr. Adriana Gurghean; „Monitorizarea ambulatorie automată
a tensiunii arteriale – în practica uzuală şi în trialuri“ – conf. dr. Horia Bălan;
„Cronoriscul evenimentelor cardiovasculare acute“ – prof. dr. Francesco
Portaluppi, „Ritmul circadian al cortizolului şi rolul lui în fiziologia umană“
– dr. Diana Loreta Păun, prof. dr. Constantin Dumitrache; „Melatonina: element
cheie al variabilităţii circadiene“ – dr. Adina Ghemigian; „Neuroendocrinologia
ritmurilor: rolul glandei pineale“ – conf. dr. Corin Badiu; „Aspecte
cronobiologice în cluster headache“ –
prof. dr. Mioara Rizescu, dr. Alexandru Diaconescu; „Ritmuri respiratorii: un
alt fel de prezentare“ – prof. dr. Miron Bogdan; „Apneea obstructivă de somn –
factor perturbator a variate ritmicităţi circadiene“ conf. dr. A. Tase;
„Variabilitatea apei în organism în condiţii fiziologice şi patologice“ – prof.
dr. Mircea Penescu; „Variabilitatea circadiană a inflamaţiei şi a mediatorilor
ei“ – dr. Mihai Cezar Popescu; „Baze teoretice şi practice ale
cronofarmacologiei în patologia cardiovasculară“ – conf. dr. 
Adriana Ilieşiu,
conf. dr. Horia Bălan.
A urmat o prezentare
de maxim interes: versiunea integrală a „Recomandărilor 2013 ale Societăţii
Internaţionale de Cronobiologie asupra monitorizării ambulatorii automate a
tensiunii arteriale pentru diagnosticul HTA la adult, evaluarea riscului
cardiovascular şi a altor riscuri asociate HTA şi atingerea scopurilor
terapeutice“. De altfel, acestea au fost traduse în limba română, fiind
distribuite sub forma unui CD aflat în mapa conferinţei, constituind un real
ajutor în realizarea unor sesiuni care să ofere celor care au posibilitatea
utilizării acestei metode date fiabile în condiţii de rigurozitate maximă.
Lucrările conferinţei
s-au încheiat cu o prezentare, pe care mulţi dintre participanţi au calificat-o
ca „regal intelectual“: „Dimensiunea temporală a organismului uman“ – prof. dr.
Adrian Restian.
Participarea la
această primă manifestare a SRC a fost îmbucurătoare, explicată şi de calitatea
şi competenţa recunoscute ale speakerilor menţionaţi. Fiecare din prezentări a fost
urmată de discuţii ce au revelat interesul generat de temele abordate, iar pe
de altă parte, faptul că, respectând preceptele cronobiologice, toţi speakerii
s-au încadrat în timpul acordat, ceea ce a permis un viu, îmbucurător şi foarte
dorit sentiment al necesităţii de a profunda acest domeniu de mare actual şi
viitor interes.
Viitoarea Conferinţă a SRC se va desfăşura anul
viitor, la Bucureşti, în asociere cu a 28-a Conferinţă a Societăţii Internaţionale
de Cronobiologie, o bună ocazie de întâlnire cu corifeii acestui domeniu şi o
nouă posibilitate pentru participanţi de a-şi ameliora eficienţa diagnostică şi
terapeutică, prin luarea în considerare a „anatomiei, fiziologiei şi patologiei
ca fenomene cu desfăşurare temporală ritmică“.
