Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Priorităţi diagnostice ale imagisticii prin rezonanţă magnetică (IRM)

Viața Medicală
Iftimie NESFÂNTU vineri, 23 octombrie 2009

Între 23 şi 25 septembrie 2009, la Hotel Parc din Sibiu, s-a desfăşurat al II-lea Congres Naţional de rezonanţă magnetică cu participare internaţională şi primul Simpozion al Grupului Român al ISMRM. (...)

   Tânăra Societate de Rezonanţă Magnetică în Medicină din România – SRMMR – înfiinţată în iunie 2006 – se află iată la a doua manifestare adresată medicilor din Imagistică medicală şi specialităţi înrudite. Într-un moment de răgaz, ne-am adresat dlui prof. dr. Ioan Codorean, preşedintele Comitetului de Organizare şi preşedinte în exerciţiu al SRMMR, pentru câteva, necesare, concluzii. Congresul s-a terminat, dar medicii participanţi îşi vor continua, de pe o nouă platformă acum, lupta cu necunoscutul.
   – Din câte înţeleg, rezonanţa magnetică, metodă non-invazivă şi neionizantă, a declanşat un adevărat val de entuziasm printre medici şi deopotrivă printre pacienţi, mă refer la cei informaţi asupra riscurilor asociate tomografiei computerizate. Vă rog, dle profesor, câteva repere de istorie recentă privind investigaţiile IRM.
   – Prima imagine prin rezonanţă magnetică a unei secţiuni prin creierul uman s-a realizat la 3 iulie 1977. La stadiul tehnologic de atunci, a fost necesar un timp de achiziţie de aproape cinci ore! Cu echipamentele de ultimă generaţie – mă refer la cele folosite în Medicină – un întreg set de imagini poate fi obţinut în mai puţin de o secundă. E uluitor. Practic, progresele imagisticii prin rezonanţă magnetică (IRM) au început din 1982, odată cu decizia Administraţiei americane pentru medicamente şi alimente (FDA) de a aproba folosirea IRM în clinica medicală. IRM şi-a extins mult spectrul aplicabilităţii clinice, fiind preferată în capitole mari de patologie, aducând date diagnostice inaccesibile altor tehnici imagistice.
   – Ce noutăţi a oferit participanţilor manifestarea de la Sibiu?
   – Încă din prima zi a lucrărilor, un curs precongres, fără plată, ca să putem atrage medicii, cu tema „Imagistică în Oncologie“, structurat pe două simpozioane distincte, cu prelegeri susţinute de profesori din Olanda, Germania şi Croaţia. Tema vorbeşte de la sine. Voi trece la ultima zi, destinată Primului Simpozion al Grupului Român al ISMRM. Ne-am înfiinţat ca societate în iunie 2006, anul trecut ne-am afiliat la Societatea Internaţională de Rezonanţă Magnetică în Medicină (ISMRM) şi, în consecinţă, s-a constituit Grupul Român al ISMRM. O victorie în lumea imagisticii de la noi, posibilă şi datorită unei serii de cursuri internaţionale de iniţiere şi apoi de pregătire avansată, teoretică şi practică (ateliere de lucru), în spectroscopia RM. Purtăm recunoştinţă dlui prof. dr. Gheorghe Mateescu de la Case Western Reserve University din Ohio, SUA, care a iniţiat şi s-a implicat în desfăşurarea celor 15 ediţii ale acestei manifestări. Este „părintele“ IRM în România. Din 1996, i s-a alăturat şi dl prof. dr. Radu Manoliu, o lungă perioadă de timp şef al Clinicii de Radiologie şi Imagistică Medicală de la Free University, Amsterdam. Anul acesta am avut, pentru prima dată la manifestările noastre, alte două mari personalităţi: pe dl prof. dr. Ian C. P. Smith, Institutul de Biodiagnostic, Winnipeg, Canada şi pe dl prof. dr. D. Pikuth, de la Institutul de Radiologie al Universităţii de Medicină Saarbrucken, Germania. Apoi, chiar participanţii au concretizat alte câteva noutăţi. Cei mai mulţi, poate mai bine de jumătate, au fost tineri. Au venit cu lucrări proprii, cu rezultate din activitatea lor de zi cu zi, cu observaţii inedite, chiar cu elemente de prioritate. În momentul de faţă, sunt echipamente IRM şi în unităţi publice şi în cele private, în toată ţara. S-au detaşat net şi au devenit vizibili câţiva coordonatori de teme de cercetare prezenţi la manifestare cu multe lucrări. În afară de Clinica noastră, i-aş menţiona pe: dl dr. Nicolae Bolog, Clinica de Diagnostic Phoenix, Bucureşti, clinică privată (coautor în 18 lucrări), dna dr. Ioana Lupescu, Institutul Clinic Fundeni (coautor în 24 de lucrări), dl dr. Irinel Oancea, Clinica de Diagnostic Phoenix (coautor în 16 lucrări), dna dr. Olguţa Rizea, Centrul Medical ProLife, Spitalul Elias, Bucureşti (prezentă în 17 lucrări). Oamenii pasionaţi devin vizibili. Şi, iată, impun colective noi: prin rezultatele obţinute, prin performanţă…
   – Cum aţi asigurat convergenţa tematică a lucrărilor?
   – Am structurat Congresul pe patru simpozioane, acoperind astfel toate zonele investigate prin tehnici IRM: patologia abdominală şi a pelvisului, patologia musculo-scheletală, patologia cerebrală, patologia coloanei vertebrale. Un alt simpozion a fost dedicat actualităţilor în imagistica funcţională şi spectroscopia RM. Scopul congresului – de a aduce în prim-plan priorităţile diagnostice ale IRM – a fost atins, toate lucrările s-au subordonat acestei dominante.
   – Imagistica presupune lucru în echipă, personal medical şi tehnic de înaltă calificare. Aşa încât o să vă rog să semnalaţi măcar două-trei lucrări ce pot sugera detalii legate de aceste abordări şi, poate, zone inaccesibile prin alte metode.
   – Bine aţi sesizat, sunt abordări atât pretenţioase, cât şi complexe. Din păcate, eu fiind cel intervievat, n-o să pot cita lucrări din clinica noastră. Aş sublinia însă contribuţiile unei lucrări conduse de dl prof. dr. Silviu Sfrângeu (UMF „Iuliu Haţieganu“ şi, printr-un colaborator, Clinica de Neurochirurgie II, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca). Ei au dezvoltat, pe o platformă Macintosh, o procesare secundară a imaginilor obţinute, realizând astfel o reconstrucţie 3D şi identificând, la 12 din cele 45 de formaţiuni orbitale studiate, detalii utile pentru intervenţia chirurgicală. Imaginile iniţiale nu le arată, dar conţin, ascunse, informaţii ce pot fi aduse la vedere prin reconstrucţii spaţiale. Autorii chiar au recomandat ca în pregătirea chirurgicală să fie incluse şi aceste metode.
   – Nu poate face asta un specialist IT?
   – Nu. Doar chirurgul specializat, doar el înţelege interdependenţele subtile dintre elementele anatomice şi procesul patologic... M-aş opri şi la un studiu – foarte complex şi de o mare valoare aplicativă – având ca autoare pe dna conf. dr. Ioana Lupescu, Centrul de Radiologie şi Imagistică Medicală din Institutul Clinic Fundeni – privind evaluarea IRM a regiunii hepato-biliare. A adus amănunte privind evaluarea leziunilor tumorale hepatice, tipurile de contrast utilizate, a mers până la poziţionarea şi instalarea pacientului pentru investigaţii. Au fost prezentate multe, multe lucrări deosebite: tehnici de explorare a articulaţiilor membrului inferior, cum se realizează o angiografie prin RM, explorare combinată IRM – PET/CT, folosirea unor agenţi de contrast, în evidenţierea comportamentului vascular în faza hepatobiliară a hepatocarcinomului (colectiv din Clinica de Diagnostic Phoenix), folosirea tehnicilor IRM în patologia tumorală pancreatică (colectiv de la Institutul Clinic Fundeni) şi în diagnosticul şi stadializarea cancerului de colon (colectiv al Secţiei Medicină Nucleară şi Imagistică prin RM a Spitalului Clinic Republican din Chişinău), aplicaţii în cancerul de ovar. Pentru medicii dedicaţi imagisticii, mă refer la cei tineri în special, a fost o adevărată şcoală: ei s-au întors acasă având cu totul şi cu totul alt orizont asupra propriei lor specialităţi.
   – Multe dintre lucrări, şi chiar lucrări complexe, au fost realizate şi prezentate de cadre tehnice…
   – Aşa este. Domeniul fiind atât de complex, doar o abordare
în echipă ne aduce rezultatele pe care echipamentele actuale le permit. Am uitat să vă spun, dar am organizat chiar şi un simpozion distinct pentru tehnicieni şi operatori IRM. Şi, subliniez, lucrările prezentate de ei nu au fost cu nimic mai prejos decât celelalte.
   – Un mesaj, acum, la momentul bilanţului?
   – Aş dori să mulţumesc colegilor din Clinica de Radiologie, Imagistică Medicală şi Medicină Nucleară – Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central „Carol Davila“ din Bucureşti, apoi colegilor din ţară, care au răspuns peste aşteptări invitaţiei şi au venit cu lucrări proprii, au adus în dezbatere cazuri clinice de mare interes sau cu elemente de noutate. Specialitatea noastră nu mai este „Cenuşăreasa“ medicinii. Şi lucrările din Congres şi practica de zi cu zi au demonstrat că, în toate cazurile dificile, tehnicile IRM sunt de neînlocuit. Nu ştiu ce va aduce viitorul, dar salturile realizate, precizia diagnostică şi câştigul de timp sunt uriaşe. Aş vrea să mulţumesc şi domnilor prof. dr. Gheorghe Mateescu şi prof. dr. Radu Manoliu, preşedinţi de onoare ai manifestării noastre – şi unul şi celălalt nume de referinţă la nivel mondial – care ne-au ajutat cu tot ce le-a stat în putinţă. Şi, nu în ultimul rând, ţin să mulţumesc redacţiei Viaţa medicală, partener media – aţi văzut că în toate materialele difuzate cu prilejul Congresului sigla săptămânalului Viaţa medicală se află pe primul loc – care pentru noi este un adevărat factor de coeziune şi de comunicare. Am cerut, de altfel, şi colegilor din Clinică, şi celor din Societate să-şi facă abonamente, pentru a susţine economic această publicaţie independentă şi echilibrată. Ştiţi cum e la armată: dacă-i ordin, se execută! Uitaţi-vă: nu ştiam că veniţi acum şi citeam reportajul despre al IV-lea Congres al Asociaţiei Române de Endocrinologie Clinică, şi nu-mi pare rău că l-am citit. Sunt aici informaţii pe care nu le-am găsit nicăieri în altă parte.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.