Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Perspective urologice – puncte de vedere și proiecte de viitor

Viața Medicală
Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ vineri, 2 noiembrie 2018
Principalele teme ale lucrărilor prezentate au fost legate de boala litiazică, hiperplazia benignă de prostată, cancerul de prostată și alte boli oncologice. Cei care au do-rit să se familiarizeze cu tehnicile de bază în chirurgia laparoscopică (E-BLUS) au avut posibilitatea să se înscrie la cursul european hands-on. În programul manifestării au existat și transmisii video în direct, cu intervenţii chirurgicale efectuate de medici români sau străini, care au participat și la cea de-a 18-a întâlnire central-europeană, desfășurată parţial concomitent cu congresul. În cadrul acestor sesiuni au fost efectuate, prin tehnica laparoscopică, nefrectomie parţială și respectiv totală, precum și cistectomie radicală și prostatectomie radicală. În sesiuni semi-live au fost transmise intervenţii de enucleere trans-peritoneală robotică a unei tumori renale cu zero-ischemie și prostatectomie radicală robotică de tip „nerve-sparing”.

Litiaza, o patologie eterogenă

Pe lângă prezentările de tip „state of art”, au existat și sesiuni dedicate comunicării rezultatelor propriei experienţe clinice. Un colectiv de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din București a analizat corelaţia între compoziţia calculilor și setările laserului în litotriţia prin abord retrograd, utilizând date de la 482 de cazuri cu litiază unică pielocaliceală. Pentru calculii de oxalat de calciu monohidrat s-a folosit tehnica dusting în majoritatea cazurilor (82%), pentru cei de oxalat dihidrat – tehnica de tip fragmentare (69%), iar pentru calculii din acid uric și cei de infecţie a fost preferată tehnica mixtă în 88% și, respectiv, 92% din cazuri. Dimensiunea calculilor a influenţat alegerea tehnicii, pentru concluzii imbatabile fiind necesare studii viitoare folosind analiza multivariată. 
Efectul diferitelor combinaţii între energie, frecvenţă și mărimea pulsului au fost evaluate in vitro prin microscopie electronică, măsurând craterele produse pe suprafaţa calculilor cu compoziţii dife-rite. La aceiași parametri de lucru, volumul craterului în calculii de oxalat monohidrat au fost semnificativ mai mici decât pentru cei din acid uric și fosfato-amoniaco-magnezieni. Aceeași echipă a raportat rezultatele evaluării a 13.000 de ureteroscopii semirigide, efectuate între 2013 și 2018, majoritatea pentru litiază renală și ureterală. Rata incidenţelor litiazice posto­peratorii a fost de 5,1%, majoritatea fiind date de imposibilitatea abordării calculilor, migrarea calculilor având o rată asemănătoare (4,06%). Rata generală a complicaţiilor intraoperatorii a fost de 3,07%, iar cea a complicaţiilor precoce, de 11%, fiind reprezentată în jumătate de cazuri de reflux vezico-ureteral tranzitoriu, în special în cazurile cu stent JJ prezent. Complicaţiile tardive, ca stenoza ureterală și refluxul vezico-ureteral persistent, au fost mult mai rare.
Eficacitatea și siguranţa tratamentului calculilor ureterali folo­sind unde de șoc de înaltă frecvenţă (ESWL) au fost evaluate de echipa de urologi a Spitalului Clinic „Prof. dr. Th. Burghele” din București, analizând datele legate de procedurile efectuate în decurs de un an. Timpul mediu necesar intervenţiei a fost de 63,2 minute, fără a fi folosită sedare sau analgezie. Trata­mentul a eșuat în doar două cazuri, jumătate dintre pacienţi neavând efecte adverse. Cea mai frec-ventă complicaţie a fost hematuria postprocedurală (35,84%). Majoritatea calculilor trataţi au fost la nivelul ureterului lombar (81,13%).

Oncologia, o piatră de încercare
În cazul formaţiunilor tumorale renale, biopsia percutană repre-zintă tehnica minim invazivă care permite alegerea strategiei potrivite pentru fiecare caz. Analiza cazurilor biopsiate între 1995 și 2018 în Clinica de Urologie Iași a arătat că atitudinea terapeutică preco­nizată înaintea procedurii a fost schimbată în 73,8% din cazuri. Pentru tumorile renale în stadiul clinic T1, nefrectomia parţială este recomandată de Ghidurile Europene de Urologie, ori de câte ori este tehnic fezabilă. Echipa Spitalului Clinic Municipal din Cluj-Napoca a raportat rezultatele experienţei proprii pe un lot de 107 pacienţi, operaţi prin procedură clasică (28,03%), laparoscopică 3D (69,15%) și laparoscopică asistată robotic (2,82%). În majoritatea cazurilor (67,29%) abordul a fost retroperitoneal, iar rata marginilor pozitive, sub 2%.
Administrarea terapiei imunosupresoare este asociată unei incidenţe crescute a patologiei neoplazice la pacienţii transplantaţi. Dintre cei 2.078 de pacienţi transplantaţi în perioada 1999–2018 în cadrul Institutului Clinic de Uro­logie și Transplant Renal Cluj-Napoca, 80 au dezvoltat un cancer, din care zece în sfera urologică (cinci carcinoame cu celule clare). Pe lângă scăderea nivelului de imunosupresie sau schimbarea cu medi­caţie antiproliferativă (sirolimus), tratamentul chirurgical rămâne esenţial, fiind urmărită atât curabilitatea oncologică, cât și prezervarea grefei și păstrarea calităţii vieţii.
Diagnosticarea cancerului de prostată beneficiază de mai multe metode, rezultate superioare fiind obţinute prin combinarea acestora. Elastografia prostatică s-a corelat cu o sensibilitate mai crescută comparativ cu examinările convenţionale (tușeul rectal și ecografia trans­rectală), specificitatea fiind însă scăzută ca urmare a prezenţei de leziuni dure intraprostatice cauzate de alte patologii (litiazică, ade­nomatoză, inflamatorie cronică).
Rezonanţa magnetică multi-para-metrică aduce informaţii suplimentare utile în stadializarea locală a cancerului de prostată și detecţia extensiei extra-prostatice a bolii, arată un studiu realizat de un colectiv din Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca.
Imaginile IRM fuzionate cu cele ecografice permit creșterea probabilităţii obţinerii unui material reprezentativ prin puncţie-biopsie. În experienţa raportată de echipa secţiei de Urologie a Spitalului Colentina, rata de detecţie a puncţiei în cazul fuziunii a fost de 47,36%, pe când cea a puncţiei sistematice a fost de 31,57%. Nouă din 12 pacienţi trataţi în secţia Urologie a Spita­lului Militar Central București, cu PSA >4 ng/ml și cu puncţie-biopsie standard negativă, au fost diagnosticaţi cu adenocarcinom prostatic în urma rebiopsierii ghidate prin fuziunea IRM-ultrasonografie.
Prezentările de caz sunt utile pentru situaţiile care ies din rutină și funcţionează ca un semnal de alarmă. Echipa centrului de Uronefrologie și Transplant Renal a Institutului Clinic Fundeni și-a adus aportul în acest sens, prezentând două cazuri de cancer renal (tumoră renală contralaterală la 5 ani după nefrectomie pentru carcinom renal cu celule clare la un pacient tânăr și un caz de recurenţă locală la 3 ani după nefrectomie pentru un carcinom renal papilar), un cancer primar de uretră, un caz de chist prostatic utricular și respectiv un caz de Boală Castleman a vezicii urinare - cauză rară de hematurie (20-24). Au existat, bineînţeles, multe alte lucrări interesante, care pot fi regăsite în paginile Jurnalului Român de Urologie.
Merită apreciat atât efortul medicilor participanţi, implicarea în tratarea fiecărui pacient în parte, cât și analiza acestor cazuri și împărtășirea concluziilor cu colegii de breaslă.  În felul acesta, limitele experienţei personale sunt depășite și pacienţii beneficiază de o decizie optimizată.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC