De
curând la Bucureşti, s-a desfăşurat a şasea conferinţa naţională de
microbiologie şi epidemiologie. Manifestarea ştiinţifică-profesională,
organizată a şasea oară în parteneriat de Societatea Română de Microbiologie
(SRM) şi Societatea Română de Epidemiologie (SRE), a adus într-un singur forum ştiinţific
specialiştii cu atribuţiuni profesionale de supraveghere epidemiologică şi
diagnostic microbiologic ale bolilor transmisibile. Evenimentul s-a bucurat de
un larg interes, dovedit prin participarea activă, atât la lucrările ştiinţifice,
cât şi la dezbaterile profesionale, a unui număr mare de profesionişti din:
direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Institutul
Naţional de Sănătate Publică (INSP), serviciile de supraveghere epidemiologică şi
control al infecţiilor nosocomiale din spitale (SPCIN) şi laboratoarele de
microbiologie din spitale, Institutul „Cantacuzino“ (INCDMI), cadre didactice
din universităţile/facultăţile de medicină, reprezentanţi al asociaţiilor profesionale
de Medicină de familie şi ale ministerelor cu reţea sanitară proprie (MApN,
MAI, MJ).
Programul
ştiinţific, axat pe problemele principale şi de actualitate din domeniul
specific al medicinii preventive şi supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile,
sintetizată sub titlul generic „Provocări în diagnosticul şi supravegherea
bolilor transmisibile cu impact asupra sănătăţii publice“, a cuprins domeniile
prioritare pentru sănătatea naţională şi globală în şase secţiuni de lucrări şi
referate şi o sesiune de postere. A fost, de asemenea, organizat un curs
pre-conferinţă cu tema „Rezistenţa la antibiotice şi infecţiile nosocomiale, o
problemă emergentă de sănătate publică“, susţinut de lectori cunoscuţi din
domeniul sănătăţii publice şi al bolilor transmisibile, la care au participat
peste 200 de medici specialişti, medici rezidenţi şi biologi/biochimişti. În
timpul conferinţei au avut loc şi două sesiuni omagiale, în memoria unor mari
personalităţi ale medicinii româneşti: 150 ani de la naşterea prof. dr. Ioan
Cantacuzino şi 80 de ani de la naşterea prof. dr. Andrei Aubert-Combiescu. La
finalul lucrărilor, ambele societăţi profesionale au organizat adunarea generală
a membrilor, la care, pe lângă adoptarea unor decizii
administrativ-organizatorice, au fost formulate şi o serie de propuneri
profesionale fezabile în folosul ocrotirii şi securităţii stării de sănătate a
populaţiei faţă de epidemii şi noi provocări şi riscuri pentru sănătatea globală.
În
cuvântul de deschidere al celor doi preşedinţi ai societăţilor au fost lansate
apeluri pentru acumularea de noi informaţii ştiinţifice bazate pe dovezi,
necesare pentru creşterea gradului de educaţie medicală şi perfecţionare,
respectiv, pentru dezvoltarea în continuare a părţii practice din activitatea
de supraveghere epidemiologică, integrată într-o colaborare multidisciplinară
pentru prevenirea, diagnosticarea şi controlul eficient al bolilor.
Actualităţi în infecţiile
respiratorii
În
numele colectivelor de lucru, autorii lucrărilor au prezentat rezultatele unor
cercetări şi sinteze de evaluare de larg interes şi actualitate din domeniul
epidemiologiei bolilor transmisibile (supraveghere, diagnostic etiologic,
prevenire şi control) din România şi în context european. La prima secţiune a
conferinţei – „Infecţii respiratorii“ –, moderată de conf. dr. Alexandru Rafila
şi dr. Daniela Piţigoi, au fost prezentate informaţii actuale privind
rezultatele supravegherii infecţiilor respiratorii acute severe (dr. Odette
Popovici, INSP-CNSCBT), concluziile rezultate din exerciţiul european de alertă
specifică (dr. Viorica Gheorghiu, INSP-CNSCBT) şi dezvoltările europene în
supravegherea epidemiologică şi etiologică a legionelozei (dr. Graţiana Chicin,
INSP-CRSP Timişoara). Lucrările au fost comentate şi completate cu date actuale
privind epidemiologia infecţiilor respiratorii prin intervenţiile prof. dr.
Doina Azoicăi (UMF Iaşi), dr. Florin Popovici (INSP-CRSP Bucureşti) şi dr.
Emilia Lupulescu (INCDMI „Cantacuzino“ Bucureşti).
Zoonozele, în creştere
La
secţiunea „Boli transmise prin vectori“ au fost abordate problemele complexe şi
noi ale epidemiologiei actuale din România: borrelioza Lyme, prin lucrările
prezentate de dr. Adrian Matei (Institutul Oncologic Bucureşti), dr. Anamaria
Molnar, (INSP-CRSP Cluj), şi dr. Georgeta Marga (DSP Sibiu), caracterizarea
etiologică a infecţiei cu virusul West Nile pe teritoriul României,
particularităţile clinico-epidemiologice a cazuisticii prin febră hemoragică cu
sindrom renal şi datele recente de entomologie medicală privind prezenţa
speciei invazive de Aedes albopictus
în Bucureşti (dr. Sorin Dinu, INCDMI „Cantacuzino“ Bucureşti, dr. Angela
Romaniuc, INSP-CRSP Iaşi şi dr. Cornelia Ceianu, INCDMI „Cantacuzino” Bucureşti).
Prin intervenţiile şi discuţiile purtate pe marginea subiectului sesiunii,
moderatorii conf. dr. Geza Molnar (SRE) şi dr. Daniela Bădescu (INCDMI
„Cantacuzino“ Bucureşti) au punctat şi subliniat importanţa din ce în ce mai
mare în patologia contemporană a zoonozelor umane, respectiv, riscul
epidemiologic prognozabil, în creştere, pentru encefalita de căpuşe, febra
hemoragică Crimea-Congo, febra Denga şi alte boli infecţioase cu transmitere
prin vectori activi.
Responsabilităţi
în vaccinologie
La
secţiunea „Boli infecţioase prevenibile prin vaccinare“, pe lângă prezentarea
rezultatelor supravegherii epidemiologice din România a rujeolei (dr. Alina
Zaharia, INSP-CNSCBT), infecţiei rubeolice congenitale (dr. Maria Roşca,
INSP-CRSP Bucureşti), tetanosului (dr. Mihaela Debita, Universitatea Galaţi) şi
riscurile reemergenţei infecţiei poliomielitice vizavi de vaccinurile
antipoliomielitice disponibile (dr. Daniela Piţigoi, UMF Bucureşti şi dr.
Dorina Crăciun, SCUC „Grigore Alexandrescu“ Bucureşti), au fost prezentate
concluziile practice ale unor evaluări şi analize privind responsabilitatea în
vaccinologie (dr. Camelia Truică, DSP Călăraşi), activitatea şi atribuţiunile
medicului de familie în imunoprofilaxie (dr. Valeria Herdea, SNMF Bucureşti),
evaluarea calităţii datelor de imunizare introduse în Registrul Electronic Naţional
de Vaccinări (dr. Alina Zaharia, INSP-CNSCBT) şi posibilităţile metodologice de
evaluare a acoperirii vaccinale la o populaţie ţintă (dr. Denisa Jantă,
INSP-CNSCBT). Moderatorii sesiunii (prof. dr. Simona Ruţă, UMF Bucureşti şi dr.
Oana Falup-Pecurariu, Universitatea Braşov) au completat prezentările cu date
utile privind posibilităţile de prevenire şi terapie în gripă şi coinfecţii
viro-bacteriene în pneumonia comunitară la copii. Secţiunea a fost completată
cu patru comunicări şi două paneluri de discuţii despre Programul Naţional de
Imunizare din România, beneficiile vaccinării şi utilitatea produselor
imunogene moderne din Calendarul Naţional de Vaccinare şi alte vaccinuri
utilizate în programele de imunizări la nivel internaţional, fiind subliniată
importanţa majoră a unei comunicări obiective şi reale în vederea creşterii
acceptanţei vaccinării în rândul populaţiei beneficiare. La panelurile de discuţie
au fost invitaţi şi au avut intervenţii apreciate de participanţi, specialişti
cunoscuţi în boli infecţioase, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel şi prof. dr.
Victoria Aramă, medici de familie, dr. Valeria Herdea şi dr. Gindrovel Dumitra,
alături de reprezentanţii SRE şi SRM, conf. dr. Geza Molnar, dr. Graţiana
Chicin, prof. dr. Luminiţa Iancu şi conf. dr. Alexandru Rafila.
Infecţiile
nosocomiale
Secţiunea
„Rezistenţa la antibiotice şi infecţiile nosocomiale“, datorită importanţei
sale atât în prevenire şi investigare epidemiologică, cât şi în cercetarea
etiologică microbiologică, a fost structurată în trei sesiuni. La partea de
supraveghere şi control epidemiologic au fost prezentate lucrări cu analiza
dinamică şi multivariată a evoluţiei infecţiilor nosocomiale din România (dr.
Roxana Şerban, INSP-CRSP Bucureşti), evoluţia consumului de antibiotice în
spitalele din România (conf. dr. Gabriel Popescu, UMF Bucureşti), rolul şi
utilitatea gestionării corecte a mediului spitalicesc în evitarea infecţiilor
nosocomiale (dr. Maria Niţescu, UMF Bucureşti) completate cu rezultatele cercetării
rezistenţei la antibiotice a microorganismelor izolate de la bolnavi spitalizaţi
şi din mediul de îngrijire a bolnavului (prof. dr. Olga Dorobăţ, conf. dr.
Alexandru Rafila, conf. dr. Irina Codiţă, UMF Bucureşti, prof. dr.. Luminiţa
Smaranda Iancu, UMF Iaşi, prof. dr.. Maria Licker, UMF Timişoara, dr. Marina
Indreaş, SJU Bacău, dr. Ioana Bădicuţ, INBI „Matei Balş“ Bucureşti, dr. Dorina
Crăciun, SCUC „Grigore Alexandrescu“ Bucureşti, dr. Mirela Flonta, SCBI Cluj,
dr. Codruţa Romaniţa Usein şi dr. Brânduşa Elena Lixandru, INCDMI „Cantacuzino“
Bucureşti). Problemele legate de cerinţele şi necesităţile asigurării
biosiguranţei în laboratoarele de microbiologie pentru evitarea externalizării
riscului biologic au fost prezentate de conf. dr.. Gabriel Ionescu (INCDMI
„Cantacuzino“ Bucureşti) şi dr. Dana Brehar-Cioflec (INSP-CRSP Timişoara).
În
cadrul sesiunii de postere, organizată şi derulată într-un mod activ de
participare-dezbatere prin grija moderatorilor prof. dr. Emilian Popovici (UMF
Timişoara), dr. Anda Băicuş (INCDMI „Cantacuzino“ Bucureşti) şi dr. Carmen Sima
(DSP Maramureş), la secţiunea de epidemiologie a fost prezentat un volum mare
de informaţii şi date profesionale privind boala diareică acută infecţioasă şi
enterocolita nosocomială cu Clostridium
difficile (dr. Nicolae Ion-Nedelcu, DSP Bucureşti), aspecte din patogenia
infecţiei cu Clostridium difficile
(prof. dr.. Emilian Popovici, UMF Timişoara), rezistenţa la antibiotice a unor
tulpini de Enterobacteriaceae (dr.
Laurenţia Velea, SCU „Elias“ Bucureşti) şi evaluarea contextului epidemiologic
al toxoplasmozei (dr. Marius Valimareanu, SC „Sfântul Ioan” Bucureşti), tusei
convulsive şi infecţiei cu virusul West Nile la populaţia din Moldova (dr. Anca
Nistor şi dr. Mariana Dumbravă, INSP-CRSP Iaşi). Problemele de imunoprofilaxie
specifică au fost abordate sub aspectele eficienţei epidemiologice (dr. Dana
Negru, DSP Arad) şi prin prisma percepţiei activităţii la nivelul cabinetului
de medicină de familie (dr. Valeria Herdea, SNMF Bucureşti).
Membrii
Societăţii Române de Epidemiologie, participanţi la adunarea generală, au
reiterat convingerea profesională pentru necesitatea păstrării serviciilor
medicale de epidemiologie într-o structură unică, verticală şi integrată, în
conformitate cu legislaţia actuală din România şi normativele Uniunii Europene
(INSP-CNSCBT – serviciile de epidemiologie din DSP judeţene şi a
municipiului Bucureşti şi laboratoarele de microbiologie pentru sănătate publică),
cu personal medico-sanitar contractual, cu drept de liberă practică. Numai în
acest context pot fi asigurate condiţiile profesionale necesare pentru păstrarea
şi dezvoltarea utilităţii sociale a activităţii serviciilor medicale de
supraveghere epidemiologică şi controlul bolilor. Separarea laboratoarelor de
microbiologie pentru sănătate publică de serviciile de supraveghere
epidemiologică şi de monitorizare a riscului din mediul comunitar va avea ca
rezultat scăderea eficienţei şi performanţei activităţii de medicină preventivă.
Parteneriatul
continuă
Adunarea
generală a Societăţii Române de Microbiologie a încheiat lucrările conferinţei
naţionale şi a decis continuarea şi dezvoltarea colaborării cu SRE, nu numai în
ceea ce priveşte organizarea conferinţelor anuale comune, dar şi în ceea ce
priveşte parteneriatul în realizarea de sesiuni de pregătire profesională
comune în domeniul diagnosticului şi supravegherii bolilor transmisibile
(workshopul de diagnostic şi supraveghere a infecţiilor pneumococice invazive
va fi organizat de SRM în prima jumătate a anului 2014). De asemenea, s-a hotărât
organizarea în anul 2014 a celei de a doua ediţii a conferintei naţionale
Rovaccin şi debutul, în cursul anului viitor, al simpozioanelor regionale ale
SRM. În intervenţiile lor, membrii SRM au apreciat ţinuta ştiinţifică şi
profesională a ediţiei din acest an a conferinţei naţionale de microbiologie şi
epidemiologie, la care au fost încrişi peste 350 de participanţi, au fost mai
mult de 40 de comunicări şi referate ştiinţifice şi 30 de postere.