Săptămâna aceasta, la 22 iulie, a fost marcată Ziua Mondială a Creierului sau „World Brain Day”, organizată an de an de Federația Mondială de Neurologie. Iată câteva aspecte remarcabile ale acestui organ.
Cu această ocazie, am pregătit o galerie foto cu informații dovedite de numeroase cercetări științifice, pentru a ne convinge încă o dată de cât de extraordinar este creierul uman.
Dincolo de miturile și dezinformările despre creier care au fost percepute ca fiind „fapte reale”, cercetătorii spun că studiul creierului uman este una dintre cele mai puțin explorate arii din știință.
La fiecare minut, o cantitate cuprinsă între 750 mililitri și 1.000 de mililitri de sânge circulă prin creierul unui adult. Aceasta este o cantitate suficientă pentru a umple o sticlă de vin sau o sticlă de un litru de suc.
Creierul uman este extrem de complex și, prin urmare, poate duce uneori la lucruri spectaculoase. Unele dintre cele mai ciudate tulburări sunt: sindromul Capgras (o boală neurologică în care persoana crede că persoanele dragi au fost înlocuite de impostori, de roboți sau de extratereștri); sindromul Cotard (când persoana trăiește cu convingerea delirantă că este moartă, fie figurativ, fie la propriu); sindromul capului care explodează (persoana aude zgomote puternice când este pe cale să adoarmă sau când se trezește din somn).
Stresul cronic și depresia sunt probleme cu care ne confruntăm des în epoca modernă. Oricare dintre acești factori poate cauza micșorarea vizibilă a creierului.
Alimentația omului modern este săracă în acizi grași esențiali Omega-3. Studiile au arătat că nivelul scăzut de Omega-3 duce la micșorarea creierului , echivalentă cu doi ani de îmbătrânire structurală a creierului.
Sindromul savantului este o tulburare rară, care afectează persoane cu un coeficient de inteligență sub limitele normale ori cu dizabilități mintale. Adesea aceste persoane sunt înzestrate cu abilități intelectuale excepționale, sunt adevărate genii în domenii precum: muzica, arta, matematica, abilități tehnice etc.
Un mit extrem de cunoscut spune că alcoolul ucide neuronii , însă oamenii de știință spun că nu se întâmplă acest lucru. Totuși, consumul excesiv de alcool poate distruge țesutul conjungtiv de la capătul neuronilor.
Dacă o persoană consumă alcool și nu își amintește ce a făcut în seara precedentă, acest fenomen are o explicație: nu se întâmplă așa pentru că persoana a uitat, ci pentru că, atunci când organismul este în stare de ebrietate, creierul este incapabil să formeze amintiri noi . Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay - https://pixabay.com/photos/brain-question-mark-alzheimer-s-2546101/
Creierul uman produce jumătate de cană de lichid cefalorahidian în fiecare zi. Acest organ plutește în această baie de lichid, iar acționează ca o zonă de protecție sau zonă-tampon care absoarbe șocurile. Astfel, creierul este menținut într-o stare optimă și nu este distrus sub propria greutate.
Creierul uman produce jumătate de cană de lichid în fiecare zi. Acest organ plutește în această baie de lichid cefalorahidian (denumit, mai rar, și lichid cerebrospinal), iar lichidul acționează ca o zonă de protecție sau zonă-tampon care absoarbe șocurile. Astfel, creierul este menținut într-o stare optimă și nu este distrus sub propria greutate.
Creierul uman este capabil de 1.016 procese pe secundă , ceea ce face ca acest organ să fie mai puternic decât orice computer existent.
Bariera hematoencefalică protejează creierul, împiedicând multe substanțe din sistemul vascular să pătrundă în acest organ. Dar această barieră, spun experții, nu funcționează perfect și multe substanțe reușesc să se strecoare. Nicotina pătrunde în creier în 7 secunde. Alcoolul, pe de altă parte, ajunge la creier în 6 minute.
Sinestezia este o tulburare în care persoana percepe simultan pe cale senzorială diferită un stimul receptat la nivelul unui analizator. Cu alte cuvinte, stimularea unui simț evocă în mod automat percepția unui alt sens. Persoanele cu sinestezie pot să „guste” cuvintele, să „miroasă” sunetele sau să vadă numerele ca pe niște culori. Nu se știe cu exactitate de ce se întâmplă acest gen de fenomene în creier, însă o teorie spune că creierul acestor persoane are o hiper-conectivitate între zonele senzoriale de la nivel cerebral.
Notă autor:
Sursa foto: pixabay.com;
Bibliografie:
1. https://faculty.washington.edu/chudler/facts.html ;
2. https://www.sciencealert.com/10-brain-disorders-that-completely-change-how-people-see-the-world ;
3. https://news.yale.edu/2012/08/12/yale-team-discovers-how-stress-and-depression-can-shrink-brain ;
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4808858/ și https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3917688/ ;
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2677584/ ;
6. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PII0140-6736(93)92185-V/fulltext ;
7. https://pubs.niaaa.nih.gov/publications/arh27-2/186-196.htm ;
8. https://en.wikipedia.org/wiki/Cerebrospinal_fluid ;
9. https://www.brainline.org/author/brian-greenwald/qa/can-brain-itself-feel-pain și https://www.medicalnewstoday.com/articles/73936 ;
10. https://io9.gizmodo.com/the-12-cognitive-biases-that-prevent-you-from-being-rat-5974468 ;
11. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3025154/ și https://www.sciencedaily.com/releases/2009/06/090615144339.htm ;
12. https://www.sciencemag.org/news/2018/03/synesthesia-s-mysterious-mingling-senses-may-result-hyperconnected-neurons și https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2668015/
13. https://bebrainfit.com/human-brain-facts/