Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Cu alimentaţia la control

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA marţi, 9 decembrie 2014
Viața Medicală
Dumitru ŞERBAN marţi, 9 decembrie 2014

România ocupă locul 27 din 30 de ţări europene la capitolele privind prevenţia şi tratamentul diabetului zaharat, una dintre cauze fiind educaţia deficitară. În acest context, ediţia din acest an a campaniei naţionale „Controlează-ţi diabetul“ a transmis mesaje legate de prevenţia, diagnosticul precoce şi controlul eficient al diabetului zaharat, cu accent pe alimentaţia sănătoasă.

 

 

Pregătiţi pentru micul dejun

Prof. dr. Maria MoţaProf. dr. Maria Moţa, preşedinta Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM), ne-a explicat mesajul transmis de specialişti de Ziua mondială a diabetului (14 noiembrie), şi nevoia de validare a programului de prevenţie pentru diabet.

 

– Care este mesajul diabetologilor cu ocazia Zilei mondiale a diabetului de anul acesta?
– Între 2014 şi 2016, la nivel internaţional, mesajul diabetologilor este „Atenţie la alimentaţie pentru a preveni diabetul zaharat“, iar subtema de anul acesta este „Mic dejun sănătos“. E un mesaj foarte important. În primul rând, trebuie să luăm micul dejun, şi în al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că în casă există alimentele recomandate pentru un mic dejun sănătos. Şi principalele recomandări ar fi acestea: nu pâine albă, ci neagră; nu sucuri răcoritoare, nu băuturi carbogazoase, nu piureuri de fructe, ci apă plată şi ceai neîndulcit; cel puţin trei fructe pe zi, cu o recomandare specială pentru mere, pere, portocale şi piersici, cu permisiunea consumării unor cantităţi limitate de banane şi de struguri; cel puţin trei porţii de legume pe zi, de toate culorile, pentru că fiecare culoare ne anunţă existenţa unor diverse principii nutritive, vitamine şi săruri minerale. Deci e nevoie de o gamă cât mai variată de legume. Se recomandă evitarea consumului de gem, cremă de ciocolată şi miere, şi se recomandă consumul de unt de arahide, întrucât are un conţinut ceva mai special: conţine glucide în cantitate moderată, lipide în proporţie de 50%, dar care au în compoziţie aproximativ 20–25% grăsimi mononesaturate, deci aproape la fel cu a uleiului de măsline, o cantitate limitată de grăsimi saturate şi, din nou, mai multe grăsimi polinesaturate. Untul de arahide nu conţine acizi graşi trans, renumiţi pentru rolul de a creşte riscul de dislipidemie şi riscul cancerigen. L-am gustat, are un gust relativ bun, pus pe pâine neagră mi se pare chiar fantastic. Se mai recomandă iaurt sănătos, este acela care nu conţine fructe (proaspete sau confiate) şi zahăr, în iaurt putem pune cereale, dar brute, integrale, nu din cele glazurate, prelucrate. Putem adăuga miez de nucă, seminţe din floarea-soarelui, de dovleac, toate sunt sănătoase. Se recomandă chiar şi la micul dejun bucăţi mici de carne albă, de pasăre crescută în curte sau de curcan, bucăţi mici de peşte. De asemenea, se recomandă evitarea grăsimilor de origine animală, deci inclusiv a un­tului, şi consu­marea uleiu­rilor de măsline, floarea-soarelui, soia, rapiţă, porumb.

 

Marţi, 18 noiembrie, reprezentanţii SRDNBM s-au întâlnit cu autorităţile române în sănătate, la Palatul Parlamentului, pentru o amplă discuţie pe tema diabetului zaharat. Au fost analizate problemele majore ale sistemului românesc de îngrijire în diabetul zaharat, dar şi posibile soluţii, propuse de medici. Potrivit studiului PREDATORR, prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6% (9,2% diagnosticat, şi 2,4% nediagnosticat). Printre probleme, medicii amintesc lipsa specialiştilor în judeţele cu o prevalenţă crescută a bolii, numărul mic al dispozitivelor necesare pentru managementul diabetului (pompe de insulină, bandelete de glicemie, senzori şi aparate pentru monitorizarea continuă a glicemiei), educaţia deficitară a persoanelor cu diabet, lipsa Registrului naţional de diabet şi accesul precar la terapii moderne. Din cauza acestor indicatori, România ocupă locul 27 din 30 de ţări europene la capitolele prevenţie şi tratament în diabetul zaharat, potrivit Indexului european de diabet, dat publicităţii în septembrie 2014.

 
– Au şanse oamenii să respecte aceste recomandări?
– Sigur că da, important este să cunoască aceste reguli şi astfel să poată alege. Dar cel mai important mesaj ar fi să se ia micul dejun. În al doilea rând, să ne aprovizio­năm cu aceste alimente. Lipsa micului dejun înseamnă suprasolicitare cerebrală în prima parte a zilei fără a avea energia necesară, obligând organismul să producă glu­coză. Lipsa micului dejun creşte riscul de obezitate şi de diabet. E şi culmea, stai nemâncat şi mori de foame şi îţi creşti riscul de obezitate şi de diabet zaharat.

 

   – Ce ar putea face mai mult medicii, pe de o parte, şi societatea civilă, şi pe de altă parte, pentru a ajuta la prevenirea diabetului şi a complicaţiilor sale?
– Avem nevoie de un program de prevenţie condus şi susţinut financiar de organismele oficiale, de Ministerul Sănătăţii. Pentru că altfel nu vom reuşi să trecem de la vorbe la acţiune. Ştim ce trebuie să facem, dar trebuie aplicat în practică. Programul de prevenţie noi îl avem scris, îl avem validat de Societatea Română de Diabet, dar trebuie validat de Ministerul Sănătăţii şi împărţit pe zone, pe misiuni, fiecăruia dintre medicii din diverse specialităţi, începând cu medicul de familie şi continuând cu celelalte specialităţi. Şi este nevoie, desigur, de educaţie, începând cu educaţia femeii gravide, a copilului din grădiniţă, din şcoală, continuând în facultate.

 

– S-a finalizat analiza studiului PREDATORR? Aţi obţinut informaţii noi?
– Avem rezultatele în mare parte, încă lucrăm la ele, pe mai multe criterii, încă le reverificăm. Un rezultat nou ar fi prevalenţa bolii cronice de rinichi, care e de 7,7%. Este  singura patologie dintre toate cele analizate la care ne aşteptam să avem o prevalenţă mult mai mare, aproape dublă. Am analizat şi reanalizat datele, am verificat introducerea lor în calculator şi de aceea am şi întârziat foarte mult anunţarea rezultatelor. Am avut discuţii chiar în familie, cu nefrologul care a coordonat studiul, şi care mi-a spus că e imposibil ca prevalenţa să fie aşa de mică. Şi totuşi aşa este, e mică. De ce? Aş zice că una dintre cauzele bolii cronice de rinichi fiind diabetul, probabil că diabetologii îşi fac bine treaba şi nu lasă atât de mulţi pacienţi să facă această complicaţie.
 
 
 

Dr. Mariana Minea

 

Două milioane de români

 

Am discutat cu prof. dr. Mariana Graur, şefa Centrului de diabet, nutriţie şi boli metabolice din Iaşi, despre aspectele complexe pe care le presupune prevenirea diabetului zaharat. 

 

– Câţi pacienţi are în evidenţă Centrul clinic de diabet, nutriţie şi boli metabolice din Iaşi?
– Centrul clinic de diabet, nutriţie şi boli metabolice face parte din structura Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon“ din Iaşi şi are în evidenţă atât persoane cu diabet zaharat, cât şi cu alte boli metabolice. A fost înfiinţat în anul 1965, închis câţiva ani mai târziu şi reînfiinţat în 1990. Centrul are în prezent în evidenţă peste 31.000 de persoane cu diabet zaharat, din care mai mult de 9.000 sunt tratate cu insulină. Centrul clinic de diabet, nutriţie şi boli metabolice Iaşi este coordonatorul Programului naţional de prevenţie şi control al diabetului zaharat şi al altor boli de nutriţie şi metabolism şi colaborează îndeaproape cu instituţiile implicate (DSP, CJAS Iaşi) şi cu medicii de familie. Un alt obiectiv al unităţii este acela de a se ocupa de formarea profesională a viitorilor specialişti în domeniul diabetului zaharat, nutriţiei şi bolilor metabolice, a asistenţilor medicali şi, mai ales, a viitorilor diabeticieni şi nutriţionişti. Educarea tuturor categoriilor populaţionale în direcţia implementării unui stil de viaţă sănătos este, de asemenea, una din preocupările centrului.

 

– În ce măsură poate fi prevenit diabetul zaharat?
– Numărul persoanelor afectate de diabetul zaharat de tip 2 este în creştere la nivel mondial. Potrivit ultimelor statistici ale Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF – International Diabetes Federation), aproximativ 400 de milioane de persoane trăiesc cu diabet zaharat, iar peste 90% din acestea sunt diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2. În ceea ce priveşte România, aproximativ două milioane de români trăiesc cu diabet zaharat şi alte peste trei milioane de persoane au prediabet, după cum ne arată rezultatele studiului epidemiologic PREDATORR, anunţate pe parcursul anului 2014. Îngrijorător este că deşi până la 70% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, diabetul zaharat continuă să fie printre cele mai invalidante şi costisitoare boli. Acest lucru ne responsabilizează, ca profesionişti în sănătate, pentru a ne uni forţele cu societatea pentru a opri această epidemie. Un stil de viaţă sănătos, depistarea activă şi precoce a bolii sunt doar două măsuri care trebuie implementate.

 

Dumitru ŞERBAN

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.