ASSET (Action
plan on Science in Society related issues in Epidemics and Total
Pandemics)
reprezintă un proiect european care vizează problemele științifice
și ale societății care ar putea să apară înainte, în timpul
sau după epidemii și pandemii. Se urmărește evaluarea și
testarea de strategii în situații de criză, precum și
identificarea resurselor necesare pentru a continua acțiunile
inclusiv după finalizarea proiectului. ASSET cooptează specialiști
din mai multe domenii, precum sănătate publică, epidemiologie,
etică, comunicare științifică și media ș.a., în vederea
dezvoltării de strategii multidisciplinare în situații de criză.
De multe ori,
în situații de criză, comunicarea este deficitară, din diverse
motive. Alteori, oamenii aleg să se informeze singuri și nu
întotdeauna aleg cele mai potrivite surse. Un rol important îl are
și mass-media. Ea poate influența modul în care oamenii
reacționează. ASSET vizează aspecte ale „Științei cu privire
la problemele din societate“ (Science
in Society –
SiS), în dorința de a realiza o comunicare mai bună între
cetățeni și autorități. Metodele de comunicare disponibile sunt
multe în prezent, iar autoritățile ar trebui să le utilizeze mai
intens pentru a transmite informații corecte cetățenilor în
situațiile de criză și nu numai.
În
opt state simultan
La 24 septembrie, a avut loc o
acțiune în cadrul proiectului ASSET – „Consultări
cetățenești“, care s-a desfășurat simultan în opt țări din
Europa (Bulgaria, Danemarca, Elveția, Franța, Irlanda, Italia,
Norvegia și România), toate respectând aceleași recomandări de
organizare. În urma acestor consultări, pe baza răspunsurilor
cetățenilor europeni va fi realizat un raport, care va fi înaintat
autorităților naționale și europene reprezentative. În România,
participanții – cincizeci de persoane – au fost selectați din
toate regiunile de dezvoltare ale țării, în baza unor criterii
de menținere a echilibrului în ceea ce privește sexul, gradul de
instruire profesională, ocupația, nivelul de educație, vârsta,
județul de proveniență ș.a. Partenerul român este Universitatea
de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București, instituție
care a și găzduit evenimentul. La festivitatea de deschidere a
participat conducerea universității și facultății de medicină,
împreună cu reprezentanți ai administrației prezidențiale,
ministerelor sănătății, al afacerilor interne și al apărării
naționale, Serviciului Român de Informații, ANCSI și INC
„Cantacuzino“. Discursurile ținute cu acest prilej s-au
completat reciproc, pornind de la amintirea unor epidemii importante
și modul în care populația reacționează și influențează
răspândirea sau stoparea acestora, ajungând până la date din
istoria facultății de medicină și a unor medici importanți care
au studiat în cadrul acesteia. Unul dintre medicii importanți, de
renume mondial, menționat de prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul
facultății de medicină, a fost profesorul Thoma Ionescu, chirurg
care a avut o contribuție importantă atât în cadrul facultății,
cât și în istoria României. Respectul față de acesta a fost
reflectat și prin faptul că promoția facultății de medicină din
acest an a fost denumită „promoția Thoma Ionescu“. A fost, de
asemenea, amintit și profesorul Ion Cantacuzino cu numeroasele sale
idei „revoluționare“, printre care se numără și vaccinarea în
timpul unei izbucniri epidemice, metodă care este folosită și
astăzi.
Cum
văd românii vaccinarea comparativ cu alții
În timpul consultărilor au fost
patru sesiuni deschise prin mici filme, pe diferite teme, după
vizionarea cărora participanții au purtat discuții în cadrul
temei prezentate în materialul video. În prealabil, cu două
săptămâni înainte, aceștia au primit un material pe care l-au
consultat pentru a avea un nivel de cunoștințe care să permită
lansarea dezbaterilor. Consultările cetățenești au abordat teme
precum libertatea personală în timpul epidemiilor, încrederea
persoanelor în autorități, comunicarea cu cetățenii a
responsabililor în cadrul situațiilor de criză precum și căile
de comunicare preferate de cetățeni.
La finalul
fiecărei sesiuni participanții au răspuns câtorva întrebări
referitoare la subiectele discutate. Răspunsurile au fost introduse
într-o bază de date care permite un prim nivel de analiză.
Rezultatele finale vor fi aduse la cunoștința autorităților
naționale și europene. După prima sesiune, întrebările au
abordat aspecte precum libertatea personală, dacă autoritățile ar
trebui să realizeze programe de vaccinare obligatorie, dacă
evenimentele ar trebui anulate în cazul unor izbucniri epidemice sau
dacă ar trebui prioritizată vaccinarea unor anumite grupuri la risc
în cazul epidemiilor. În ceea ce privește ultima întrebare,
majoritatea participanților din alte țări consideră că în
asemenea situații prioritatea este reprezentată de persoanele care
lucrează în domeniul sănătății publice, poliție, pompieri
etc., în schimb cei din România cred că prioritar ar trebui
tratate persoanele din anumite grupuri la risc (graficul
1).
Sesiunea a doua
a atins subiecte precum comunicarea cu cetățenii și preferințele
pe care aceștia le au în ceea ce privește canalul de comunicare,
iar a treia sesiune a interesat transparența în sănătatea
publică. La întrebarea dacă sunt mulțumiți de modul în care
autoritățile comunică informațiile pe perioada amenințărilor
epidemice, precum Zika, atât românii, cât și participanții din
celelalte state au răspuns negativ (graficul
2).
După discuțiile ce au urmat ultimului filmuleț, întrebările au
făcut referire la rezultatele cercetărilor științifice, dacă
acestea ar trebui făcute publice și în care modalitate de
transmitere a informațiilor au mai multă încredere. Atât în
cazul participanților români, cât și al celor din celelalte state
participante, peste 90% din respondenți au menționat că ar trebui
ca procese de consultare, precum cele din cadrul proiectului ASSET să
aibă loc în viitor, în pregătirea și răspunsul față de
epidemii și pandemii (graficul
3).
În primăvara anului viitor, rezultatele finale vor fi prezentate și
discutate în Parlamentul European.
Impresii
de final
La finalul consultărilor, unii
participanți au acordat scurte interviuri, impresii după aceste
consultări, dacă sunt sau nu utile pentru dezvoltarea lor, care
dintre subiectele discutate li s-a părut mai important și care cred
ei că ar fi mesajul de transmis autorităților de sănătate
publică.
„Mi s-a părut o zi interesantă,
privind dezbaterile, participanții, opiniile diferite și faptul că
împreună am ajuns la câteva concluzii. Acest eveniment este util
pentru orice participant și mi-aș dori ca astfel de evenimente să
se repete. Nu este util doar pentru mine, ci și pentru societate.
Împreună ajungem la diverse concluzii sau împreună putem să
găsim soluții, astfel încât să restaurăm încrederea în
guvernanți, în sisteme, în organizații. Din punctul meu de vedere
toate subiectele au fost interesante, numai că lipsa încrederii a
stat la baza fiecărui subiect atins pe ordinea zilei. Lipsa
încrederii cetățenilor în autoritățile care ne guvernează, în
organizațiile care decid pentru noi și în comunicarea într-un
singur sens duc la lipsa încrederii și, din păcate, va trebui
cumva să rezolvăm acest aspect. Un mesaj important de transmis
autorităților este luarea în calcul a specificului național, nu
neapărat a lua de bun ceea ce se spune la nivel mondial, ci ar
trebui să particularizăm pe ceea ce avem noi în țară. Din
punctul meu de vedere, ar trebui să investim mult mai mult în
cercetătorii noștri, aici un punct deosebit și dificil în acest
moment este cel cu privire la situația Institutului „Cantacuzino“.
Eu personal am încredere, aveam încredere în ceea ce făcea
institutul și nu în ceea ce se importă, fiind lăsat la o parte un
institut cu o vechime și cu o mare prestanță.“, este unul dintre
răspunsuri.
Un alt
participant a răspuns următoarele: „A fost o zi productivă,
eficientă, pentru că am avut ocazia să ne întâlnim cu oameni din
toată țara și să discutăm prin expunerea opiniilor noastre, prin
analiză, în urma filmulețelor văzute pe teme din domeniul medical
și posibila gestionare a epidemiilor. A fost o zi folositoare și
pentru ASSET. A fost un eveniment util pentru dezvoltarea mea, pentru
că pe de o parte am primit informații noi, pe de altă parte am
auzit ce se întâmplă și în alte țări, care sunt parte din
trendurile și provocările care au de-a face cu gestionarea unor
astfel de situații și, totdeauna, când întâlnești alți oameni
și auzi perspectiva și experiența lor, te îmbogățești. Cel mai
interesant subiect dezbătut a fost cel legat de sursele de
informații, încrederea pe care o acordăm și felul în care
instituțiile în domeniul sănătății, al prevenirii sau tratării
unor boli, controlării unor epidemii ar trebui să funcționeze,
felul în care ele ar putea să-și crească credibilitatea, astfel
încât aceste autorități să fie mai respectate de cetățeni.
Observăm acum, că și în România, ca și în alte locuri, există
probleme de credibilitate, că nu totdeauna ceea ce se transmite sau
se sugerează de autoritățile medicale este primit cu deschidere și
cu încredere pentru că au fost situații, precum gripa aviară în
România, care a produs foarte multe dubii și neîncredere. Este
importantă problema credibilității în comunicare și tratarea
acestor aspecte. Autoritatea de sănătate publică trebuie să
folosească oportunitățile pe care le oferă noua realitate a
tehnologiei. Acum, comunicarea nu mai este ca înainte, când trebuia
să te duci undeva la o televiziune, să spui un mesaj sau să
convoci conferință de presă și cineva venea, sau nu venea, acum
există toate aceste mijloace și cele clasice, radio și
televiziune, dar și cele moderne prin internet, prin facebook. Chiar
am avut un studiu de caz la noi în grup despre o postare a
Ministerului Sănătății, cât a fost ea de shareuită
și ce expunere a avut; e foarte important să beneficieze de aceste
lucruri. Dar uneltele moderne te ajută doar în măsura în care și
tu ai un comportament de încredere. E important ca reprezentanții
sistemului medical, reprezentanții unei instituții de prevenire și
control al bolilor să fie oameni asupra cărora să nu planeze
gânduri că ei au interes pecuniar, sunt parte dintr-o gașcă, sau
companie farma, ceva politică, reacționează într-un anumit fel,
ci oamenii să caute cu adevărat să pună informațiile și
realitățile medicale și interesul pacienților, al cetățenilor
pe primul loc. Acesta e mesajul meu către autorități. Creșteți-vă
credibilitatea, folosiți aceste noi oportunități variate și să
aveți un comportament credibil, astfel încât cetățenii să
colaboreze mai mult cu autoritățile și să se identifice cele mai
bune metode. Mai e și chestiunea asta că nu întotdeauna cele mai
bune răspunsuri, soluții vin de la autorități, au și cetățenii,
medicii, societatea civilă organizată lucruri cu care să
contribuie, dar pentru asta trebuie ca oamenii să fie și ascultați,
să nu mai fie acea abordare ierarhică top-down,
ci una de network,
de colaborare“.
Au fost participanți care au răspuns
următoarele: „A fost (o întâlnire n.r.) foarte eficientă,
foarte bine realizată și foarte utilă. Programul a fost foarte
dens, foarte frumos și vă invităm la Suceava să facem următorul
episod. De-a lungul timpului am participat la foarte multe
traininguri, conferințe, consfătuiri, dar niciodată pe teme
medicale, pentru că nu este profesia mea. A fost foarte util, mai
ales în contextul actual. Sunt mamă, sunt bunică și sunt
interesată de sănătatea copiilor și a nepoților mei. Sunt
profesoară la un colegiu național de informatică unde și elevii
primesc vaccinuri la școală (antigripale). Deoarece ele au fost
«mediatizate» într-un anumit mod, sunt binevenite astfel de
acțiuni precum consultările cetățenești ASSET. Calitatea
mediatică nu corespunde de cele mai multe ori cu calitatea
vaccinurilor românești. Cel mai interesant subiect, din punctul meu
de vedere, a fost legat de modul în care se face informarea
publicului cu privire la necesitatea vaccinării, alături de căile
de comunicare și eficiența acestora. Am dat și un feedback la
sfârșit, respectiv că această comunicare ar trebui să fie făcută
de specialiști în comunicare, cu date bazate pe informații
științifice (de la oamenii de știință și cercetători), într-un
limbaj adecvat în funcție de publicul țintă. Mi-a plăcut faptul
că acțiunea este europeană, s-a făcut comparație cu acțiunile
din alte țări. România este receptivă, după cum se poate vedea
prin amploarea proiectului. Au fost și invitați din partea multor
ministere și de la președinție. A fost o dovadă a audienței
excepționale pe care o are acțiunea. Autoritățile de sănătate
publică trebuie să își facă un program foarte clar și pus la
punct de comunicare a informațiilor corecte care să contracareze
informațiile false transmise de mass-media. La televizor am văzut
prea des anumiți «favoriți» care apar cu o frecvență dubioasă,
în detrimentul specialiștilor adevărați. La acțiunea de astăzi
s-a vorbit și despre ideea că etajul de comunicare trebuie să fie
perfecționat, cu purtători de cuvânt specializați. Ar trebui
interzisă apariția la televizor a oamenilor care nu au nicio
înclinație spre așa ceva. Mass-media ar trebui să aibă «filtre»
mai bune, pentru că altfel apar anomalii de comunicare. Acțiunea
ASSET a fost binevenită și din acest motiv“.
Pe măsură ce toate rezultatele vor
fi introduse în baza de date și vor fi analizate le vom prezenta
autorităților, instituțiilor care și-au manifestat interesul
pentru acest proiect novator, dar și către mass-media.
