Dezvoltarea tehnologică a transformat profund modul în care tinerii comunică și învaţă. Acest lucru vine la pachet și cu o serie de efecte psihologice și sociale.

Studiile recente arată că expunerea excesivă la ecrane și reţele sociale poate duce la probleme de sănătate emoţională, precum anxietate, depresie, tulburări de somn și scăderea încrederii în sine. Astfel, este esenţial să înţelegem mecanismele prin care reţelele sociale influenţează psihicul adolescenţilor și să identificăm metode de prevenţie și de intervenţie care să sprijine dezvoltarea sănătoasă a acestora.

Relaţia părinţilor cu tinerii și managementul limitelor

În contextul Conferinţei Internaţionale ABA, organizată de Help Autism* și Autism Voice**, mai mulţi psihologi și psihiatri invitaţi au adus în discuţie legătura dintre tulburările de comportament la tineri și ecranele sau reţelele sociale, precum și modul în care un management mai eficient al limitelor și relaţiei părinţilor cu tinerii sau cu copiii creează caractere mai reziliente: „Dacă vrem să avem copii independenţi, trebuie să înţelegem că nu este doar despre ei, ci ne include și pe noi. De pildă, băieţelul meu vine de la școală și vrea să stea pe telefon. Sigur că primul impuls este să-l las, pentru că am treabă. În același timp, nu vreau, pentru că știu că nu îi face bine. Și atunci l-am învăţat cum să-și organizeze singur programul: cu semne, desene, schiţe, linii și căsuţe. Pe un panou doar al lui își notează: «ce trebuie să fac» și «ce mi-ar plăcea să fac». «Trebuie să mă schimb, trebuie să mănânc, trebuie să-mi strâng masa, trebuie să mă spăl pe dinţi, la un moment dat să fac un duș. Cu ce mi-ar plăcea să-mi ocup timpul? Cu telefonul? Bun, dar mama a zis că mi-l de peste câteva ore și doar pentru o oră. Ce pot să fac în acest timp? Pot să mă joc cu LEGO, pot să desenez, pot să construiesc ceva și apoi iau telefonul.» Asta înseamnă management personal: frâiele sunt la el, dar nu doar în ideea că poate sta toată ziua cu telefonul în mână, ci că are independenţă, că-și poate organiza singur timpul în funcţie de toate lucrurile pe care le are de făcut”, spune Anca Dumitrescu, psiholog și coordonatorul știinţific al Conferinţei Internaţionale ABA.

Dacă vrem să avem  copii independenţi, trebuie să înţelegem că nu este doar despre ei, ci ne include și pe noi. (Anca Dumitrescu)

Consumul digital și dezvoltarea creierului 

Creierul uman se dezvoltă semnificativ în perioada copilăriei și adolescenţei, iar expunerea prelungită la ecrane poate influenţa structura și funcţionalitatea acestuia. În aceste etape, creierul este extrem de plastic, adaptându-se și răspunzând activ la stimulii din mediu. Expunerea constantă la ecrane poate duce la o dezvoltare inegală a ariilor cerebrale responsabile pentru funcţii cognitive și emoţionale.

Dr. Ramona Gheorghe, medic primar Psihiatrie pediatrică, adaugă: „Pentru copilul mic, înainte de vârsta de 2 ani, utilizarea ecranelor crește hiperactivitatea, întârzie apariţia limbajului verbal cu până la doi ani, scade sau limitează dezvoltarea abilităţilor sociale, scade atenţia împărtășită. La copilul mai mare și adolescent apar scăderea atenţiei voluntare, impulsivitate, scăderea performanţelor academice, retragere socială, plictiseală, căutarea exclusivă a activităţilor petrecute cu relaţii online sau activităţi în reţea. Pentru adolescenţii vulnerabili (cu dizabilităţi intelectuale, tulburări de neurodezvoltare), agresivitatea în mediul online și umilirea pot cauza declanșarea unor tulburări de conduită și emoţionale”.

Înainte de vârsta de 2 ani, utilizarea ecranelor crește hiperactivitatea, întârzie apariţia limbajului verbal cu până la doi ani, scade sau limitează dezvoltarea abilităţilor sociale, scade atenţia împărtășită. (dr. Ramona Gheorghe)Expunerea la ecrane poate duce și la o creștere a impulsivităţii și a dificultăţii de a se autoregla, competenţe esenţiale pentru o dezvoltare psihologică sănătoasă.

„Dependenţa de ecrane la adolescenţi nu este recunoscută oficial ca un diagnostic distinct în manualele actuale, cum ar fi DSM-5 sau ICD-11. Totuși, fenomenul a fost încadrat sub conceptele mai largi ale dependenţelor comportamentale, care includ caracteristici similare altor dependenţe, cum ar fi toleranţa, cravingul și simptomele de sevraj. Comunitatea medicală recunoaște acest comportament ca fiind nociv și îl denumește ca utilizare problematică a smart­phone-urilor și dispozitivelor”, explică dr. Claudiu Florian, medic specialist Psihiatrie pediatrică.

Anxietate și depresie induse de social media

Reţelele sociale sunt construite cu misiunea de a afișa doar cele mai bune momente ale utilizatorilor. Această expunere constantă la idealuri duce la sentimente de inadecvare, în special pentru cei care se confruntă cu dificultăţi emoţionale. În plus, adolescenţii stau adesea cu presiunea de a primi like-uri și comentarii, iar lipsa acestora poate duce la o stimă de sine scăzută și la anxietate.

„Profilul de dezvoltare al celor care aleg să-și petreacă timpul pe dispozitive electronice este unul particular, copiii putând fi mai impulsivi, nerăbdători, dornici de recompense rapide, cu capacitate scăzută de a amâna sau aștepta îndeplinirea unor dorinţe, neatenţi sau mai puţin abili social”, spune dr. Ramona Gheorghe.

Studiile au confirmat faptul că adolescenţii care petrec mai mult de două ore pe zi pe reţelele sociale au un risc mai mare de a dezvolta simptome de depresie și anxietate comparativ cu cei care folosesc aceste platforme mai puţin.

„Studiile neuroimagistice au identificat modificări la nivelul substanţei albe și cenușii, în special în regiunile prefrontale implicate în controlul impulsurilor și luarea deciziilor. În plus, s-a observat o corelare între timpul petrecut în faţa ecranelor și tulburările depresive și anxioase, deși relaţia cauzală rămâne deocamdată neclară. Majoritatea adolescenţilor au acces regulat la dispozitive electronice, dar nu toţi dezvoltă probleme psihologice, ceea ce sugerează o variabilitate semnificativă în sensibilitatea individuală la aceste influenţe”, adaugă dr. Claudiu Florian.

Relaţiile autentice necesită atenţie și prezenţă emoţională, iar dispozitivele digitale, prin designul lor, deturnează toc­mai atenţia utilizatorilor. (dr. Claudiu Florian)

Strategii de gestionare și intervenţie pentru părinţi și educatori

Gestionarea utilizării tehnologiei este o provocare pentru părinţi și educatori, dar există metode prin care timpul petrecut în faţa ecranelor poate fi echilibrat. 

„Relaţia între oameni se poate menţine la distanţă, însă e un miraj să crezi că poţi înlocui o oră petrecută cu un prieten cu mesaje ocazionale, fiecare concentrat pe cu totul alte lucruri. În realitate, timpul petrecut în faţa ecranelor înlocuiește adesea timpul alocat interacţiunilor faţă în faţă. Relaţiile autentice necesită atenţie și prezenţă emoţională, iar dispozitivele digitale, prin designul lor, deturnează tocmai atenţia utilizatorilor. În ciuda posibilităţilor oferite de tehnologie pentru menţinerea contactului la distanţă, ele nu pot înlocui complet beneficiile psihosociale ale interacţiunilor directe, esenţiale pentru dezvoltarea sănătoasă a relaţiilor”, explică dr. Claudiu Florian.

Părinţii pot crea reguli clare și consecvente pentru utilizarea ecranelor. Activităţile offline, cum ar fi sportul, lectura și hobby-urile creative, pot contribui la dezvoltarea sănătoasă a copiilor și adolescenţilor, oferindu-le alternative sănătoase la timpul petrecut online. 

„Există o corelaţie între timpul petrecut în faţa eranelor de către părinţi și timpul petrecut de copii, așa încât părinţilor le poate fi dificil să impună limite acolo unde ei înșiși nu pot pune limite”, adaugă dr. Ramona Gheorghe.

Deși tehnologia este o parte integrantă a vieţii moderne, este crucial ca părinţii, educatorii și societatea, în ansamblu, să sprijine o utilizare echilibrată și sănătoasă a acesteia.

Efectele expunerii prelungite la ecrane 

Studiile de neuroimagistică arată că expunerea prelungită la ecrane influenţează zonele creierului responsabile pentru atenţie și autocontrol. Copiii care petrec peste două ore pe zi pe dispozitive electronice au o activitate neuronală redusă în cortexul prefrontal, responsabil pentru funcţiile executive și autoreglare. 

Cercetările Institutului Naţional de Sănătate Mintală din SUA indică faptul că utilizarea excesivă a social media poate reduce densitatea de materie cenușie din regiunile asociate empatiei și reglării emoţionale, crescând vulnerabilitatea la tulburări emoţionale. 

Revista JAMA Pediatrics a publicat un studiu*** care sugerează că utilizarea dispozitive­lor mai mult de trei ore zilnic poate duce la scăderea semnificativă a performanţelor academice în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 8 și 15 ani.

Fetele stau pe TikTok, băieţii, pe YouTube 

Conform unui sondaj efectuat în 2023 în Statele Unite, citat de Statista.com, adolescenţii de peste ocean petrec în medie 4,8 ore zilnic pe platformele sociale. Fetele sunt cele care petrec timp online cu aproape o oră mai mult decât băieţii (5,3 ore faţă de 4,4 ore). Cele mai populare canale de socializare printre tinerii americani sunt YouTube și TikTok, la categoria de vârstă 13-19 ani, cu o interacţiune zilnică de 1,9 ore, respectiv 1,5 ore. În general, băieţii petrec mai mult timp vizionând conţinut pe YouTube, pe când fetele preferă TikTok-ul. 

O cercetare similară a fost realizată și în Franţa, unde generaţiile Z și Alfa se dovedesc a fi cu adevărat „nativi digitali”. Accesul la gadgeturi electronice, cum ar fi telefoanele inteligente, tabletele, ca și alte tehnologii smart, care înglobează inteligenţă artificială, a devenit universal pentru micuţii francezi. Datele din cercetarea respectivă arată că 20% dintre copiii din Hexagon petrec mai mult de trei ore în faţa unui ecran zilnic. În 2022, copiii între 1 și 6 ani au petrecut peste șase ore săptămânal conectaţi la internet, mai mult decât în faţa unui ecran de televizor sau a unei console de jocuri. Iar cifrele cresc odată cu vârsta copiilor. Peste 60% dintre copiii francezi aveau un cont activ de TikTok în 2022.

Recomandare OMS: Fără ecrane înainte de 2 ani 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca, înainte de vârsta de 2 ani, copiii să evite complet ecranele, iar între 2 și 5 ani să petreacă maximum o oră pe zi în faţa acestora. 

Asociaţia Americană de Psihologie a constatat că tinerii care folosesc reţelele sociale mai mult de trei ore pe zi au un risc de două ori mai mare de a dezvolta simptome de anxietate și depresie comparativ cu cei care le folosesc mai puţin de o oră.