Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Nașterea prematură – problemă medico-socială

Viața Medicală
Stud. Alexandra MIHAI joi, 15 decembrie 2016
     Recent la București, a avut loc, cu ocazia zilei internaționale a prematurității, conferința „Prematuritatea, de la ghiduri și protocoale la programul de follow-up 0–3 ani”. Conform Organizației mondiale a sănătății, în lume se nasc, anual, aproximativ 15 milioane de copii prematuri, dar 75% din aceștia ar putea fi născuți la termen prin intervenții cost-eficiente, aplicabile la timp și în flux continuu. Fundamentul acestor intervenții îl reprezintă pregătirea unor echipe antrenate care să poată îngriji acești copii, dublat de suportul educațional, profesionist, acordat familiilor în care vin pe lume. Fapt deloc neglijabil, prematuritatea este prima cauză de mortalitate infantilă sub vârsta de cinci ani din lume, iar în România, aproape 10% din sarcini se finalizează cu nașterea unui copil prematur.
     Deși la momentul actual subiectul de cel mai mare interes este epidemia de rujeolă, statisticile internaționale spun că diareea ucide mai mulți copii decât rujeola, malaria și SIDA împreună. Au fost discutate aspecte legate de cauzele cele mai frecvente ale diareei, importanța alăptării, recomandări (mai ales în cazul copiilor care intră în colectivitate). Atunci când ne confruntăm cu un sindrom diareic, ghidurile medicale ne ajută să folosim același limbaj în fața pacientului, ba mai mult, ne putem apăra în cazurile de malpraxis. Pentru diareea copilului există ghidul Societății europene de gastroenterologie pediatrică care arată pentru fiecare dintre mijloacele terapeutice pe care le avem la îndemână ce am putea folosi la copil. Spre exemplu, antiemeticele sunt permise în dozele cunoscute, antimotilicele se pare că nu sunt recomandate în boli diareice acute la copil, agenții antisecretori pot fi utili, iar pentru probiotice nu există date suficiente.
     Un subiect dezbătut cu precădere în cadrul conferinței a fost și problema vaccinării prematurului. Prematurii în stare clinică, indiferent de greutatea la naștere, vor fi imunizați la aceeași vârstă cronologică și respectând același program de vaccinare ca pentru nou-născuții la termen. Conform studiilor, titrul de anticorpi protectori este suficient pentru a asigura imunitatea acestora până la finalizarea schemei vaccinale, finalizarea acesteia are rol garantat în creșterea protecției. În ceea ce privește hepatita B, există o atitudine diferită a vaccinării în funcție de prezența sau nu a AgHbS matern ori de greutatea la naștere. Având în vedere posibilele complicații ale infecțiilor virale, vaccinarea antirotavirus este recomandată prematurilor și ar fi necesară de asemenea vaccinarea antipneumococică, întrucât prematuritatea este asociată cu un risc crescut de boli pulmonare cronice.
     În privința alergiilor se cunoaște că maximul prevalenței acestora este în copilărie. În populația generală, alergiile alimentare au o prevalență de 8–10,8% la copil și 3,8% la adulți. Alergiile alimentare apar la 6–8% din copiii cu vârsta sub doi ani, iar marea majoritate a alergiilor alimentare (60%) sunt mediate Ig-E. Acestea apar cel mai frecvent prin expunere la un singur aliment, iar în 35% din cazuri se constată alergii multiple. Este puțin probabil ca incidența alergiilor alimentare să crească doar prin modificări genetice. Se cunoaște că sugarii cu deficit de vitamina D au risc de șase ori mai mare la alergie alimentară decât toleranță. Nu există însă date suficiente care să susțină că suplimentarea cu vitamina D ar reduce riscul de boli alergice la copil. Rezultatele cercetărilor subliniază, totodată, că expunerea precoce la diverse alergene alimentare ar spori dezvoltarea toleranței imune.
     O problemă deosebită discutată în cadrul conferinței a fost și urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de dezvoltare. Cheia pentru maximizarea prognosticului prematurilor constă într-o monitorizare riguroasă sistematică, abordare multidisciplinară într-un mod organizat, colaborare strânsă neonatolog–medic de familie și cu alte specialități în funcție de tipul patologiei identificate. Medicul de familie are un rol important în urmărirea nou-născutului cu risc. Prima vizită la domiciliu a acestuia cuprinde un examen clinic complet, evaluare nutrițională, neurologică, evaluarea riscurilor și profilaxia rahitismului și se fac vizite periodice până la doi ani.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC