Cazierul judiciar este utilizat pentru a verifica care este situaţia juridică a medicului care desfășoară activitatea într-un spital. În ceea ce privește informaţiile pe care le cuprinde, de interes sunt dispoziţiile Legii nr. 290 din 24 iunie 2004 privind cazierul judiciar: pedepsele, măsurile de siguranţă și educative, pronunţate prin hotărâri judecătorești definitive; renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea, întreruperea și încetarea executării pedepselor și a măsurilor educative, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, înlocuirea, eșalonarea și achitarea amenzii penale; amnistia, graţierea, prescripţia executării pedepsei, reabilitatea, caracterul politic al condamnării; pedepsele și măsurile pronunţate prin hotărâri penale definitive de instanţele judecătorești din străinătate, precum și măsurile luate prin actele executate de organele judiciare penale din străinătate, dacă aceste hotărâri au fost recunoscute de organele române competente; hotărârile definitive care impun rectificări în cazierul judiciar; extrădarea.

Obţinerea documentului nu este o chestiune complicată, mai ales că acum există și posibilitatea eliberării în format electronic. Rolul său este strâns legat de corectitudinea morală de care trebuie să dea dovadă o persoană în vederea angajării pe un anumit post. Potrivit legii, sunt obligaţi să prezinte un certificat de cazier judiciar: medicii, inclusiv stomatologii, farmaciștii, consilierii juridici, funcţionarii publici, persoanele ce desfășoară activităţi de pază și protecţie, dar și gestionarii.

Cazierul judiciar nu trebuie să fie privit ca o chestiune de eliminare a unui potenţial candidat. Există anumite activităţi care, așa cum am precizat mai sus, implică și o ţinută morală perfectă, iar zona medicală este una dintre acestea. O problemă importantă este legată de solicitarea certificatului în cazul în care legea nu prevede obligativitatea prezentării sale. În această situaţie, angajatorul poate fi sancţionat. Partea interesată poate invoca încălcarea normelor GDPR. Pentru a putea depune o plângere în acest sens, reclamantul poate întocmi o cerere adresată Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.