Una dintre cauzele scăderii acoperirii vaccinale este chiar succesul vaccinării. O perioadă au dispărut boli grave precum rujeola, poliomielita, difteria, tusea convulsivă etc.
Din păcate însă, populația generală (dar și medicii) a uitat ce ravagii făceau aceste boli înainte de apariția vaccinurilor.
Microbiologul american (foto) Maurice Hilleman (1919-2005) a dezvoltat peste 40 de vaccinuri, salvând mai multe vieți decât oricare alt om de știință. El a creat opt dintre cele 14 vaccinuri standard pentru copii, inclusiv pe cel împotriva rujeolei. Dacă în primii ani rata de vaccinare a copiilor era într-o continuă creștere, în ultimii ani, din păcate, aceasta tot scade. 
Conform datelor oferite de INSP, la nivel global, în anul 2024 s-au înregistrat aproximativ 95.000 de decese atribuite rujeolei, în special în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani nevaccinați sau cu schemă incompletă. De cealaltă parte, se consideră că vaccinarea împotriva rujeolei a evitat aproape 59 de milioane de decese în perioada 2000-2024.
Și totuși, în ciuda acestor date matematice, există o scădere a ratei de vaccinare în rândul copiilor. La acest fenomen au contribuit și unii indivizi, inclusiv politicieni de rang înalt, care prin declarațiile lor au scăzut încrederea populației în eficiența acestor vaccinuri. Cel mai frapant exemplu e cel al lui Robert F. Kennedy Jr., secretarul pentru Sănătate din Statele Unite ale Americii (SUA). El a intrat frecvent în vizorul medicilor, întrucât a transmis mesaje contradictorii cu privire la vaccinul împotriva rujeolei.
Deși Kennedy Jr. a afirmat că vaccinul ROR reprezintă „cea mai eficientă metodă de a preveni răspândirea rujeolei”, el a promovat tratamente împotriva rujeolei, a căror eficacitate nu a fost dovedită, sugerând populației că există alternative viabile la acest vaccin, ceea ce evident că nu are susținere științifică. Ca urmare, la ora actuală, potrivit noilor date furnizate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, SUA au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimii 35 de ani. Astfel, în 2025, SUA au înregistrat 2.289 de cazuri de rujeolă (cu două decese!). În primele șapte luni ale anului 2026 deja au fost raportate 2.318 cazuri confirmate de rujeolă. O altă statistică arată că în ultimele 18 luni, SUA au înregistrat mai multe cazuri de rujeolă decât totalul cazurilor raportate în cei 25 de ani anteriori.
Evident, creșterea numărului de cazuri survine pe fondul intensificării reticenței față de vaccinare în SUA în ultimii ani, ceea ce a dus la scăderea ratelor de imunizare. Concret, rata de vaccinare anti-ROR din SUA este sub limita de 95% impusă de OMS. Ca urmare, SUA riscă să piardă statutul de țară care a eliminat rujeola. Mai mult, e pentru a doua oară în acest an când președintele Trump insistă, printr-un ordin executiv, să reducă numărul vaccinurilor administrate gratuit copiilor din SUA (ne amintim cu toții de un alt „geniu” autohton care dădea sfaturi „competente” specialiștilor, sau de sfaturile „competente” date de Trump în pandemia de COVID). Sunt convins că președintele Trump nu știe cât costă o zi de spitalizare pentru un copil cu o boală infectocontagioasă care ar fi putut fi prevenită prin vaccinare. Și tare mi-e teamă că nici nu conștientizează drama copilului și a părinților aflați într-o astfel de situație.
Cea mai dramatică situație este însă în Canada, acolo unde cifrele pentru anul 2025 le-au depășit pe cele din SUA: peste 3.800 de persoane infectate. De menționat că în Canada nu s-a mai înregistrat un număr atât de mare de cazuri de rujeolă de când boala a fost declarată eradicată, în 1998. Se pare că această creștere semnificativă a cazurilor e determinată, în primul rând, de grupul populațional denumit menoniți, un grup asemănător populației amish din SUA.
.jpeg)
Ratele de vaccinare în rândul acestui grup populațional au fost permanent mai mici decât în populația generală, din cauza convingerilor religioase sau culturale ale unor membri împotriva imunizării. Autoritățile sanitare canadiene spun că focarul acestei epidemii de rujeolă a început la sfârșitul anului 2024, când o persoană s-a îmbolnăvit de rujeolă la o mare adunare menonită din New Brunswick și apoi s-a întors acasă. În mod natural, apariția unui caz de rujeolă într-un grup populațional nevaccinat a dus la apariția unei epidemii locale de rujeolă. Conform datelor Public Health Ontario, aproape toți cei infectați nu erau vaccinați cu nicio doză anti-ROR. De reținut că, potrivit statisticilor publicate pe Portalul European de Informații despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la rândul ei între 12 și 18 persoane. Din cauza acestor numeroase cazuri de rujeolă, Canada a pierdut deja statutul de țară care a eliminat rujeola.
La nivel european, stăm ceva mai bine. Prin efortul autorităților medicale, rata de vaccinare se menține încă la un nivel mai ridicat decât cel din SUA, iar numărul cazurilor este semnificativ mai mic. De menționat că, de regulă, cazurile de rujeolă și alte boli infectocontagioase sunt cazuri de import, aduse de imigranții care pleacă din zonele slab dezvoltate în UE. O creștere a numărului cazurilor de rujeolă a avut loc în Marea Britanie, care a raportat aproape 3.000 de cazuri de rujeolă confirmate în 2024, cel mai mare număr înregistrat din 2012 încoace.
La nivel național merită menționat că ne aflăm în a doua epidemie de rujeolă. Prima a fost între anii 2016 și 2019, când am avut 64 de decese provocate de rujeolă. Măsurile de izolare din pandemia de COVID au stopat și evoluția acestei epidemii, dar relaxarea măsurilor a dus la apariția celei de-a doua epidemii.
Urmare a acestei situații, în data de 5 decembrie 2023, ministrul Sănătății a emis ordinul nr. 4128/2023 privind declararea epidemiei de rujeolă pe teritoriul României și aprobarea măsurilor de limitare a răspândirii ei. Oficial, ce-a de-a doua epidemie de rujeolă s-a încheiat, dar încă mai apar cazuri, întrucât rata de vaccinare este în scădere, valoarea minimă (23,7%) fiind raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) în județul Bihor, potrivit INSP. După cum se poate observa cu ușurință, suntem departe de nivelul de acoperire vaccinală de 95% recomandat de OMS.
Cel mai probabil, actualii părinți, și nu doar ei, vor trebui să învețe importanța vaccinării copiilor. Păcat însă că această lecție este plătită cu viața unor copii nevinovați (tocmai a mai decedat un copil de difterie în Italia).
Bibliografie selectivă:
https://insp.gov.ro/2026/03/03/comunicat_de_presa_vaccinarea_2026/
https://www.bbc.com/news/articles/c36dw75dkw5o
https://www.bbc.com/news/articles/c4g8d39gdr0o
https://www.formaremedicala.ro/vaccinarea-in-romania-continua-sa-scada-a-doua-doza-de-ror-este-mult-sub-nivelul-recomandat/
https://www.unicef.org/romania/ro/comunicate-de-pres%C4%83/ratele-de-vaccinare-copiilor-sunt-%C3%AEn-sc%C4%83dere-%C3%AEn-europa-ceea-ce-favorizeaz%C4%83
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/numar-alarmant-de-copii-diagnosticati-cu-rujeola-in-romania-tara-noastra-are-cele-mai-multe-cazuri-din-ue-la-mare-distanta-de-locul-2-3866111
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe