Pentru că a devenit o nouă problemă de sănătate publică, subiectul merită atenție sporită. 

Viața modernă favorizează unele microorganisme patogene, care se răspândesc accelerat din cauza aglomerației, obiceiurilor sau alimentației. Ingestia este calea principală prin care introducem în corp alimentele, dar odată cu ele și toxinele și microbii, utili sau dăunători pentru om. Și nu mă refer aici la alimentele care, dacă au stat mai mult timp la temperatura medie, devin mediu de cultură pentru microorganisme ubicuitare (care se găsesc peste tot în jur) și sunt periculoase. Asistăm la o adevărată contaminare a alimentelor prin procesarea standardizată, dar insuficient controlată din industria alimentară. Sacrificarea păsărilor, în gospodărie, la fermă sau la abator poate să contamineze carcasele, carnea și organele cu Salmonella. Această bacterie supraviețuiește la refrigerare și la congelare, iar dacă ajunge în tubul digestiv se înmulțește, produce toxine și cauzează febră, diaree, vomă și uneori decesul. În prezent, salmonelozele sunt pe primul loc în patologia infecțioasă umană cauzată de alimente. Însă în ultimul timp a apărut o boală considerată rară la om, deși e relativ frecventă la animale sălbatice și domestice, chiar aparent sănătoase: listerioza. 

Infecții în creștere

Autoritatea Europeană pentru Sigu­ranța Alimentară și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor au publicat recent documentul „One health Zoonoses Report”, care atenționează că infecțiile cu Listeria sunt în creștere în Europa*. Listerioza este o infecție bacteriană invazivă, cauzată de Listeria monocytogenes, bacil gram-pozitiv, facultativ intracelular, transmis în principal prin alimente refrigerate sau congelate. Acesta determină apariția gastroenteritei febrile (cu boală diareică acută), complicată uneori cu forme invazive (septicemie, meningită). Incidența la om a crescut de la 1 caz la un milion de persoane până la 115 cazuri la un milion de oameni, majoritatea cu forme ușoare sau medii, dar în formele grave, invazive, mortalitatea poate ajunge la 15-30%**.

Identificăm tot mai mult listerioze la bolnavi diareici și în probe de alimente. Grupurile populaționale vulnerabile sunt persoanele imunodeprimate, bătrânii, copiii mici și gravidele. Grupul de risc îl reprezintă oamenii care mănâncă alimente păstrate la frigider sau la congelator – acasă ori în depozite –, adică practic întreaga populație actuală. Alimentele cu cel mai mare risc de contaminare sunt cele refrigerate mai mult timp, care se mănâncă neprelucrate termic, de exemplu: mezeluri nefierte, cum sunt cele crud-uscate; salam fermentat – Sibiu, chorizo etc. –, dacă n-au fost suficient de mult timp maturat pentru a scădea pH cu rol antiseptic; brânzeturi moi (Brie, Camembert, Feta, Ricotta, Queso fresco etc.); pește afumat la rece (somon, păstrăv, macrou); pateuri și creme de carne; salate preambalate; sendvișuri ambalate; legume și fructe pretăiate (dacă e contaminată coaja, la tăiere microbii ajung în pulpa comestibilă). 

Mecanisme explicate

Cum favorizează îmbolnăvirea păstrarea la rece a alimentelor, care este folosită de omul modern pentru a semiconserva alimentele perisabile, prin inhibarea sau omorârea florei microbiene asociate alimentului respectiv sau existente în mediul ambiant? Microbii patogeni pentru om și practic pentru toate animalele, toate având temperatura corporală medie în jur de 37°C, sunt adaptați la aceste gazde și au devenit mezofile, adică proliferează la temperatura noastră (medicii studiază bacteriile după incubare la 37°C). Dar Listeria este o bacterie psihrofilă (sau criofilă ori cel puțin criotolerantă), deci care suportă temperaturi scăzute, se poate multiplica în frigider și nu este omorâtă în congelator. Așadar, dacă alimentul era contaminat cu Listeria ori s-a contaminat din mediu, inclusiv din frigider, în timp va avea o încărcătură mare de bacterii. Depășind doza infectantă, va produce boala la cei care o ingerează. În intestin va găsi toate condițiile ideale pentru creștere – umiditate, substanțe nutritive, căldură, adăpost – și se va multiplica accelerat, cauzând boala digestivă. Iar dacă gazda nu are, sau nu mai are, apărarea imunitară eficientă, bacteria se poate răspândi în organism, ducând la forme grave, adesea mortale. 

Tratament și profilaxie în listerioză

Tratamentul este simplu în prezent, doar simptomatic în formele ușoare. În forme medii se adăugă ampicilină sau Biseptol (trimetoprim cu metoxazol), iar în formele grave ampicilină sau Augmentin (amoxicilină cu acid clavulanic) asociat cu gentamicină. Profilaxia este esențială, dar ceva mai dificil de realizat la toate nivelurile. Trebuie evitate lactatele nepasteurizate (sau laptele nefiert), legumele și fructele trebuie spălate riguros, iar carnea trebuie gătită cu prelucrare termică eficientă. În sarcină trebuie evitate mezelurile și peștele afumat la rece. Este esențial ca alimentele de origine animală sau vegetală să nu fie depozitate mult timp la frigider, acasă ori în depozite. Totodată, frigiderele și congelatoarele trebuie să fie igienizate periodic – sau de câte ori este nevoie –, golite și spălate interior și exterior cu soluții specifice. De exemplu, oțet alb diluat cu apă caldă (pentru interior și garnituri), soluție de bicarbonat de sodiu (de preferință de uz alimentar) pentru ștergerea petelor dificile și neutralizarea mirosurilor persistente sau cu soluție de detergent lichid de vase cu pH neutru, pentru rafturi, sertare și exterior, după care se clătește cu apă caldă și se șterge cu cârpă moale. De asemenea, scurgerile și petele trebuie curățate zilnic, săptămânal trebuie făcut un inventar pentru trierea alimentelor degradate, lunar trebuie făcută o igienizare generală, iar trimestrial este necesară o verificare tehnică, igienizare completă la toate componentele. 

Dar acasă mai uităm sau neglijăm aceste operațiuni simple, iar în industria alimentară și în alimentația publică, dacă nu se alocă personal, timp, materiale și finanțare pentru igienizare corectă, se întâmplă exact ce se constată acum. Schimbarea regimului alimentar, a obiceiurilor alimentare și îmbătrânirea populației, coroborat cu relaxarea igienei alimentare pentru profitabilitate, contribuie la creșterea infecțiilor grave cu Listeria în întreaga Europă, dar și în lume. Inclusiv în România identificăm din ce în ce mai multe cazuri de listerioză și de contaminare alimentară cu Listeria.

Vinovații fără vină

Oricum, este înduioșătoare grija forurilor europene, care, ca orice elită care se respectă, menajează interesele celor mari și bogați (industrie, producători, procesatori și marii comercianți) și sugerează că vina ar fi a populației, a celor mici și săraci, care își schimbă regimul alimentar și totodată contribuie la îmbătrânirea populației. Adică noi toți am fi vinovați, prin extensie, nu numai pentru actuala epidemie nedeclarată de listerioză, ci și pentru creșterea cheltuielilor cu sănătatea și cu scăderea pensiilor ș.a.m.d., pentru că avem prostul obicei să îmbătrânim. Deși noi, românii, avem speranța de viață semnificativ mai mică decât media altor țări din UE, resimțim restricțiile bugetare pentru sănătate, pentru pensii și pentru orice altceva chiar mai tare decât alți europeni. Iar oficialitățile ne îndeamnă să respectăm, măcar aparent, instrucțiunile oficiale, care sunt bazate pe date științifice și întrunesc consensul comunității științifice mondiale.

În concluzie, așa cum recomandă și Organizația Mondială a Sănătății, trebuie supravegheat tot lanțul alimentar, de la fermă până la farfurie, și am putea adăuga, până la sănătatea consumatorului, pentru că, așa cum se spune, „suntem ceea ce mâncăm”.    

*Florentina Ionescu „Raport al UE: infecțiile cu Listeria sunt în creștere în Europa”, https://www.viata-medicala.ro/raport-al-ue-infectiile-cu-listeria-sunt-in-crestere-in-europa-44229 , 16 ianuarie 2026
**medicaldex.ro