În cursa contracronometru pentru găsirea unui vaccin menit să întrerupă lanţul infecţiilor cauzate de virusul SARS-CoV-2 participă numeroase companii din industria farmaceutică.
Opinia experţilor în domeniu este că mai devreme de anul 2021 nu vom avea un vaccin disponibil care să întrunească toate criteriile necesare, după cum a estimat și prof. dr. Alexandru Rafila.
Publicarea secvenţei genetice a SARS-CoV-2 la 11 ianuarie 2020 a declanșat o activitate intensă de cercetare și dezvoltare pentru descoperirea unui vaccin împotriva noului coronavirus. Numeroase companii farmaceutice s-au înscris în cursa pentru a găsi
vaccinul câștigător.
În prezent, câţiva candidaţi par a avea rezultate promiţătoare. La jumătatea lunii mai, potrivit datelor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), șapte-opt candidaţi „de top” erau în faza de studii clinice pentru vaccinul împotriva noului coronavirus, iar alte 110 vaccinuri erau în diverse alte stadii de dezvoltare. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Gebreyesus a dezvăluit la acel moment că peste 400 de oameni de știinţă sunt implicaţi în acest efort.
Profesorul Alexandru Rafila, președintele Societăţii Române de Microbiologie (SRM), a explicat într-un interviu că pentru producerea unui vaccin este nevoie de studii aprofundate. „Orice vaccin are un ciclu de dezvoltare foarte lung, care durează ani de zile, din două considerente.
Dincolo de cercetarea fundamentală care stabilește care sunt antigenele care pot determina un răspuns imun care să fie neutralizant pentru virus, sunt două elemente foarte importante care trebuie luate în considerare în dezvoltarea unui vaccin. Este vorba despre studiile de siguranţă și de studiile de eficacitate”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila în cadrul unui interviu pe platforma MedicHub.ro, dedicat exclusiv profesioniștilor din
domeniul sănătăţii.
După cum atrăgeau atenţia într-un studiu publicat în Science, la 29 mai, Corey, Mascola, Fauci și Collins, știm încă prea puţin referitor la ce înseamnă un răspuns imun protector faţă de noul coronavirus. În studii realizate pe animale, s-au făcut încercări de imunizare faţă de coronavirusul precedent, SARS-CoV-1, folosind componente proteice
recombinate și vectori virali pe bază de acid nucleic, precum și transfer pasiv de anticorpi anti-proteină spike.
Nu este clar rolul limfocitelor T în obţinerea și menţinerea acestui răspuns imun, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru dezvoltarea mai multor tipuri de vaccinuri. În plus, un grad înalt de siguranţă a vaccinului este condiţia necesară pentru aprobarea acestuia pentru uz uman.
Astfel, datele preclinice pentru unele vaccinuri studiate au demonstrat apariţia bolii respiratorii exacerbate de vaccinare, din cauza formării de complexe imune între anticorpii cu capacitate redusă de
neutralizare și celulele T helper 2.
Studiile pentru dezvoltarea unui vaccin COVID-19 se află în diferite stadii de evoluţie. „Sunt unele metode care utilizează ARN mesager, altele care utilizează ADN, care ulterior este tradus și se produc proteine specifice imunogene. Rămâne de văzut care dintre vaccinurile candidate vor avea succes”, a explicat profesorul Rafila.
Un vaccin bazat pe ARNm este cel la care colaborează Sanofi și Translate Bio, potrivit unui anunţ făcut la finalul lui martie. Alte companii implicate în astfel de cercetări sunt: AstraZeneca, Inovax, Pfizer, Novavax. În plus, „sunt vaccinuri care încearcă să determine producerea unor anticorpi împotriva proteinei virale – spike – care se găsește pe suprafaţa virusului”. Acești anticorpi au efect neutralizant și blochează proteina care permite infectarea celulelor de la nivelul tractului respirator.
Potrivit studiului publicat în Science, antecitat, inclusiv obiectivele vaccinării împotriva noului coronavirus necesită o discuţie serioasă. Astfel, obiectivele analizate sunt cel de prevenire a apariţiei unei infecţii clinic simptomatice ori severe, care ar necesita spitalizare, precum și prevenirea unei infecţii dovedite prin seroconversie, pentru a împiedica transmiterea bolii.
Potrivit unui document publicat pe site-ul OMS (www.who.int) la 2 iunie 2020, în peisajul candidaţilor pentru posibilul vaccin împotriva COVID-19 se află zece vaccinuri în evaluare clinică, aflate în diferite stadii (fază 2b/3, fază 2, fază 1 ori fază 1/2).
Platformele pe care se lucrează pentru a dezvolta aceste preparate vaccinale sunt diverse, potrivit sursei citate (Tabel): unele sunt vaccinuri care se bazează pe ARN, altele se bazează pe virusul inactivat, altele au în componenţă vectorul viral sau chiar acidul dezoxiribonucleic (ADN).
Pe lângă cei zece candidaţi pentru vaccinul COVID-19 aflaţi în evaluare clinică, OMS precizează în același document* că există 123 de candidaţi pentru preparate vaccinale în etapa de evaluare preclinică.
Invitat la finalul lunii aprilie la o dezbatere DCMedical care a avut loc în mediul online, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a adus în discuţie faptul că procesul de dezvoltare a vaccinurilor este unul de durată:
„Companiile farmaceutice inovatoare au strâns rândurile și, lăsând competiţia deoparte, au început colaborări bilaterale directe, în vederea găsirii cât mai rapide a unui vaccin împotriva
SARS-CoV-2”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
