Populația aparent sănătoasă nu ştie cât de bolnavă este, arată una dintre recentele analizele de risc cardiovascular din România, bazată pe datele furnizate de peste 15.000 de utilizatori ai aplicației Dahna. 

Raportul Dahna 2025–2026 scoate la iveală o realitate surprinzătoare: cei mai vulnerabili pacienți nu sunt cei diagnosticați, ci cei care cred că sunt sănătoși și îşi subevaluează riscul. Potrivit unui comunicat de presă transmis redacției, datele analizei arată că un număr semnificativ de români își subestimează grav riscul cardiovascular, chiar și în prezența unor valori critice:

• Persoane de 30–40 de ani cu hipertensiune netratată,

• Persoane sub tratament care rămân în „zona roşie” (170–175 mmHg) fără ajustări terapeutice,

• Persoane cu valori crescute ale glicemiei și hemoglobinei glicozilate care nu se stiu ca având diabet. 

Tinerii sunt din ce în ce mai expuși la boli cardiovasculare

Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă vine din rândul tinerilor. Raportul arată tineri de 21 de ani cu indicatori metabolici de seniori, diabet necunoscut şi obezitate la persoane de 20-40 de ani, sedentarism şi lipsă totală a monitorizării stilului de viață în cazuri de risc extrem. Concluzia este transparentă: bolile cardiovasculare nu mai sunt o problemă a vârstei înaintate.

„Aceste profiluri tind să devină tot mai frecvente. Cea mai mare problemă nu este boala în sine, ci iluzia de siguranță că sunt tineri și nu pot fi bolnavi”, spune dr. Gabriel Tatu Chițoiu, medic cardiolog și co-fondator al aplicației și al companiei Cardioscience. 

Semnale de alarmă 

Cifre-cheie din Raportul Dahna 2025–2026, care definesc criza cardiovasculară din România:

• 1 din 5 persoane cu tensiune arterială crescută nu urmează tratament.

• Sedentarismul creşte cu peste 20% riscul de obezitate și sindrom metabolic.

• Obezitatea este cel mai puternic factor de risc ignorat.

• Fumatul adaugă 10 ani de îmbătrânire arterială înainte de vârsta de 45 de ani și rămâne factorul care „anulează” orice alt progress.

• Stilul de viață poate arde 30 de ani de sănătate în doar un deceniu. Există combinații de factori de risc care comprimă 30-40 de ani de boală în 10 ani.

„Fiecare unitate de tensiune arterială redusă şi fiecare kilogram pierdut nu sunt cifre. Sunt vieți salvate înainte de infarct, nu după. Una dintre cele mai dure concluzii ale raportului este că medicația singură nu salvează vieți. Mii de pacienți aflați sub tratament rămân în zona de risc, dacă nu își monitorizează constant boala și nu primesc tratament. Raportul Dahna 2025–2026 nu este doar o analiză, ci un semnal de alarmă pentru intervenție în sănătatea publică”, spune Daniela Tatu Chițoiu, co-fondatoarea aplicației și coordonatoarea proiectului Dahna.

Factorii de risc nu se adună, însă se multiplică

Analiza Dahna confirmă un aspect esențial pentru sănătatea publică, și anume că riscul cardiovascular este exponențial atunci când factorii se combină:

• Obezitatea crește riscul de hipertensiune de aproape trei ori,

• Fumatul dublează riscul cardiovascular,

• Colesterolul LDL ridicat creşte riscul de peste două ori.

Un singur factor bun nu compensează restul riscurilor. Există pacienți cu colesterol normal, care au risc cardiovascular extrem din cauza combinației dintre vârstă, fumat şi tensiune arterială. 

Sportul nu este suficient 

Un mit parțial demontat: sportul este foarte important, dar nu suficient. Ideea „Fac sport, deci sunt protejat” este parțial falsă. Activitatea fizică este foarte importantă reduce riscul, dar nu îl elimină în absența controlului tensiunii, glicemiei și colesterolului.

Constatările Raportului Dahna 2025–2026 despre „zona de umbră” a românilor care își subestimează riscul, se văd în oglindă în datele oficiale: România are a doua cea mai mare rată standardizată de mortalitate prin boli ale sistemului circulator din Uniunea Europeană (787/100.000 în 2023, față de 313/100.000 media Uniunii Europene, arată datele Eurostat). Sursa 33% of deaths caused by circulatory diseases in 2023 - News articles - Eurostat 

„Baza de date Dahna (2025-2026) confirmă o valoare predictivă ridicată pentru riscul cardiovascular la nivel național. Deși există un «deficit de alfabetizare biometrică» vizibil prin numărul mare de utilizatori care raportează valori de 0 la HbA1c, colesterol sau creatinină, corelațiile dintre Greutate, Tensiune A și Scorul CVD sunt consistente și valide statistic. Aceste date (e drept, autoraportate) demonstrează că viitorul sustenabilității sistemului de sănătate depinde de capacitatea de a adresa «zona de umbră» a pacienților nediagnosticați, identificați astăzi și prin datele Dahna”, mai spune dr. Gabriel Tatu Chițoiu.