Newsflash
OPINII

Burnoutul și medicii de familie

de Dr. Valentin PANTEA - nov. 18 2022
Burnoutul și medicii de familie

Faptul că trei medici de familie dintr-un județ s-au sinucis ar trebui să fie un semnal de alarmă că în rândul acestei specialități epuizarea a atins cote alarmante. Dar cui îi pasă de asta?!

pt panteaDiriguitorii sistemelor medicale din ţările în care munca medicilor este apreciată sunt preocupaţi de sănătatea acestora. Totuși, și în aceste ţări se vorbește despre burn­outul cadrelor medicale!

Raportul Medscape Physician Burnout & Depression din 2022 a constatat că 47% dintre respondenţi au declarat că sunt epuizaţi, în creștere cu 5% faţă de sondajul din anul anterior. Iar în SUA, acum, se pune întrebarea: oare s-au săturat medicii să audă despre epuizare?

Cu alte cuvinte, sunt „arși” medicii din cauza epuizării? Unii dintre ei au sugerat că ar trebui să existe o mai mare concentrare pe instituirea unor soluţii decât pe reluarea problemei. Cu alte cuvinte, unii vor acţiuni concrete pentru combaterea burnoutului, nu doar studii medicale pe acest subiect.

Problemele se agravează, dar soluţiile lipsesc

Dar oare care este prevalenţa burnoutului în rândul medicilor din România? Am studiat acest aspect acum aproximativ zece ani, iniţial în rândul medicilor de familie din Bihor, iar ulterior din ţară, și am publicat rezultatele în „Viaţa Medicală”.

La fiecare studiu am obţinut rezultate alarmante: mai bine de jumătate dintre medicii de familie aveau un nivel mediu de burnout, iar un sfert dintre ei un nivel ridicat. Cele mai frecvente probleme semnalate de medicii de familie au fost: birocraţia excesivă, supraîncărcarea cu sarcini și schimbarea frecventă a cerinţelor din domeniu.

Scriam și atunci că diriguitorii sistemului medical trebuie să intervină și să implementeze măsuri pentru a reduce nivelul de burnout din rândul medicilor de familie. Evident că ele nu au existat și situaţia s-a agravat.

Acum, autorităţile au descoperit că Medicina de Familie nu mai este atrăgătoare pentru medicii rezidenţi și că nu există medici de familie care să preia cabinetele celor care se retrag din sistem prin pensionare sau deces. Astfel rămân localităţi fără medici de familie.

Concediul, o pasăre rară

Dacă vă vine să credeţi, există medici de familie care nu și-au luat concedii (pardon, vacanţe, că noi suntem „patroni”) de ani întregi. Nici nu se pune problema de concedii de boală, iar colegele gravide abia dacă reușesc să meargă la maternitate ca să nască.

De ce s-a ajuns în această situaţie? Pe de o parte, din lipsa banilor – pentru că dacă ai găsi un medic înlocuitor și l-ai plăti să consulte în locul tău la cabinet, riști să nu mai ai bani pentru vacanţă.

Pe de altă parte, pentru că e greu să găsești un medic înlocuitor (tinerii medici de familie fie pleacă să lucreze în UE, fie își aleg o altă specializare medicală, mai liniștită).

Actualmente există varianta de a trimite pacienţii la un coleg care să-i consulte cât ești plecat sau în spital. Dar acest lucru înseamnă că ai transferat sarcina unui alt medic de familie, care și el, când va avea nevoie, îţi va transfera sarcinile lui. Adică doar ai amânat anumite sarcini pentru mai târziu.

Oboseala duce la gesturi extreme

Evident că suprasolicitarea prelungită și lipsa perioadelor de refacere scad randamentul și capacitatea de a face faţă situaţiilor. Din această cauză, în primii ani de la implementarea noului sistem medical, prin care medicii de familie au primit valenţe noi, nemedicale, în Bihor s-a raportat sinuciderea unui medic de familie.

Iar peste toate aceste probleme cronice a mai venit și pandemia. Din nou, medicii de familie au fost în prima linie, ocupându-se de triajul, tratarea și monitorizarea pacienţilor cu COVID-19. Evident că suprasarcina și anxietatea produsă de pandemie au crescut nivelul de burnout în rândul medicilor de familie.

Din păcate, în această perioadă s-au mai înregistrat două sinucideri în rândul medicilor de familie din Bihor, ca urmare a cerinţelor suprasolicitante și a lipsei perioadelor de refacere, care au dus la senzaţia de lipsă de speranţă.

Mă întreb dacă autorităţile medicale naţionale, cele care pot iniţia acţiuni care să reducă nivelul de burnout, au auzit de aceste cazuri. Dacă au auzit, probabil că nu le-au acordat atenţia cuvenită. Acestea ar fi trebuit să fie considerate semnale din teritoriu care să avertizeze autorităţile că sistemul are „niște” probleme.

Nu pot să nu amintesc și faptul că în cursul celui de-al treilea val pandemic, în noiembrie și decembrie 2020, în România au fost răpuși de COVID 26 de medici de familie.

Citiți și: Între deziderate și perspective

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe