Peste 300 de specialiști au participat, la Cluj-Napoca, la reuniunea medicală organizată de Societatea Română de Nefrologie (SRN). Noutăţile au fost multe și însemnate, aspect subliniat și de prof. dr. Gener Ismail, viitor președinte al SRN: „Noutăţile sunt legate de perioada foarte bună a Nefrologiei în general și a Nefrologiei românești în special. După 20 de ani avem două noi molecule, dar și clase de medicamente noi, care vor intra curând în programul naţional de tratament. Programul este gratuit pentru orice pacient cu boală cronică de rinichi din  România”. 
 

Boala cronică de rinichi (BCR) reprezintă a zecea cauză de mortalitate în lume. Conform estimărilor, peste 20 de ani va deveni a cincea cauză de deces în rândul populaţiei generale, a menţionat viitorul președinte al SRN.  Considerată „un ucigaș tăcut”, aceasta afectează peste 10% din populaţia României, adică peste două milioane de români. Spre ei se îndreaptă atenţia specialiștilor, fiecare întâlnire știinţifică aducând, prin cazurile prezentate, noutăţi în ceea ce privește managementul bolnavului cu BCR, de la diagnostic la tratament.
 

„Pacientul cu boală cronică de rinichi este situat mult mai bine ca traseu în prezent, faţă de pacientul de acum zece ani. Colegii noștri diabetologi, cardiologi, interniști, medici de familie își trimit pacienţii spre nefrologi mult mai repede. Cu 25 de ani în urmă, vedeam nouă din zece pacienţi care veneau în stadiul final. Acum proporţia este mult mai mică, numărul pacienţilor care ajung în serviciile noastre sever dezechilibraţi, comatoși este scăzut semnificativ”, a subliniat prof. dr. Gener Ismail.

Abordări noi în Nefrologie
 

NefroCall 2023 a debutat cu un curs preconferinţă, desfășurat în 18 mai, deschiderea oficială a reuniunii medicale având loc în 19 mai. 
Temele principale ale conferinţei au vizat bolile glomerulare, abordul vascular pentru dializă, managementul anemiei în BCR. Plusul a venit din abordarea unor subiecte dedicate  ghidurilor KDIGO, utilizării inteligenţei artificiale în Nefrologie, sindromului cardiorenal, preciziei eGFR, păstrării expresiei  Klotho în bolile de rinichi, hiperfosfatemiei asociate bolii cronice de rinichi. 
 

Dr. Luminiţa Voroneanu a adus în discuţie hemodiafiltrarea, o terapie extracorporală de substituţie a funcţiei renale. Practic, aceasta este o combinaţie de hemodializă și hemofiltrare, cu scopul de a purifica sângele de toxine. Având multe beneficii, marele dezavantaj al metodei terapeutice este costul ridicat. În prezent, în România, 357 de pacienţi sunt incluși într-un program de studiu dedicat acestei metode.
 

Managementul hiperfosfatemiei – o continuă provocare pentru pacientul dializat – a fost adus în discuţie de prof. dr. Gener Ismail, care a prezentat o nouă abordare în acest sens. În hiperfosfatemie, opţiunile manageriale au drept ţintă reducerea nivelului de fosfat, ţinându-se cont de unde provine fosforul (din mâncare procesată sau din alimente de origine animală).

Terapii inovatoare
 

Dr. Andreea Andronesi a evidenţiat conexiunea dintre diabetul zaharat, boala de rinichi și cea cardiacă, punctând, totodată, faptul că medicii de familie ar trebui să fie tot mai la zi cu noile terapii disponibile nefrologilor. La rândul său, prof. dr. Adrian Covic a amintit faptul că boala cardiorenală se asociază cel mai des cu boala pacientului diagnosticat cu diabet zaharat. 

Tot el a vorbit și despre denervarea renală în hipertensiunea arterială (HTA). Metoda terapeutică inovatoare poate îmbunătăţi HTA prin întreruperea unor terminaţii nervoase din arterele care vascularizează rinichii. Denervarea renală se realizează într-o sală de angiografie, de un cardiolog cu supraspecializare în Cardiologie intervenţională. Obiectivul de bază al procedurii este îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu HTA.

Provocări disciplinare
 

Prof. dr. Liliana Tuţă a vorbit despre afectarea renală în sarcină, descrisă ca o provocare interdisciplinară. În acest context a fost adusă în discuţie și preeclampsia. Specialistul a arătat că factorii de risc în preeclampsie sunt sarcinile multiple, vârsta, diabetul zaharat de tip 1 sau 2, bolile autoimune (lupus eritematos, de exemplu) sau factorii genetici (surori sau mame care au avut preeclampsie). La risc de a dezvolta preeclampsie sunt și sarcinile obţinute prin fertilizarea 
in vitro sau femeile aflate la prima sarcină. 
 

Totodată, medicul a menţionat și sindromul HELLP, o formă gravă a preeclampsiei. Simptomele sunt greaţă, vomă, dureri de cap, dureri abdominale. Eclampsia este forma avansată a bolii, având  consecinţe grave pentru mamă  și făt.  Preeclampsia poate genera afecţiuni în cazul altor organe:  rinichi, ficat, plămâni, inimă, ochi. 

Dr. Diana Moldovan a adus în discuţie sindromul cardiorenal, descris prima dată în 1913 și readus în actualitate în 2008. Au fost abordate cele cinci tipuri: cardiorenal acut, cardiorenal cronic, renocardiac acut, renocardiac cronic, secundar. În acest context, medicul a menţionat că tratamentul afecţiunii rămâne în continuare dificil. În opinia sa, acesta ar trebui adaptat unor cerinţe majore, care să ţină cont de tipul de insuficienţă cardiacă (acută sau cronică) și să elimine factorii care generează injurie sau disfuncţie renală.