Pacienţii cu BAP prezintă atât un risc cardiovascular crescut, cât și o scădere semnificativă a capacităţii funcţionale din cauza simptomatologiei de la nivelul membrelor inferioare.
O bună cunoaștere și înţelegere a fiziopatologiei în BAP este esenţială pentru dezvoltarea de noi terapii. Boala arterială periferică (BAP) reprezintă o patologie caracterizată prin stenoza și/sau ocluzia arterelor de dimensiuni medii și mari, altele decât cele care vascularizează inima (boală coronariană) sau creierul (boala cerebrovasculară).
BAP afectează vasele membrelor inferioare mai frecvent decât vasele membrelor superioare, ducând la oboseală recurentă, senzaţie de crampe musculare sau durere, cunoscută sub denumirea de claudicatio intermitens (claudicaţie intermitentă), care reprezintă cel mai important simptom pentru diagnosticarea BAP.
Se estimează că peste 200 de milioane de pacienţi sunt diagnosticaţi cu BAP la nivel mondial. Relativ neobișnuită la pacienţii tineri, prevalenţa BAP crește odată cu vârsta și afectează într-o proporţie substanţială vârstnicii (>20% din pacienţi aparţin grupei de vârstă peste 80 ani).
BAP este asociată cu reducerea capacităţii funcţionale și cu un risc crescut de mortalitate cardiovasculară. În ciuda prevalenţei crescute și a prezenţei claudicaţiei, ce asociază reducerea calităţii vieţii, BAP continuă să rămână subdiagnosticată și subtratată.
Studiul „The Global Burden of Disease” a estimat o creștere cu peste 30% a mortalităţii și a dizabilităţilor atribuite BAP între 2005 și 2015, acest lucru fiind în mare parte atribuit îmbătrânirii populaţiei. În afară de vârstă, fumatul și diabetul zaharat reprezintă cei mai puternici factori de risc pentru BAP.
Un studiu de cohortă folosind baza de date THIN (The Health Improvement Network) din Marea Britanie a studiat evoluţia în timp a prevalenţei și a terapiei profilactice secundare a BAP. Rezultatele au arătat că prevalenţa BAP simptomatice a scăzut de la 3,4% în anul 2000 la 2,4% în 2014. Această scădere a fost observată la toate grupele de vârstă. Autorii (Cea-Soriano și colab., 2018) au concluzionat că acest lucru se poate datora creșterii în timp a strategiilor secundare de prevenţie cardiovasculară și a programelor de reducere a factorilor de risc cardiovasculari.
Pacienţii cu BAP suferă de impotenţă funcţională la nivelul membrelor inferioare. În mod tradiţional, limitarea funcţională a fost pusă pe seama claudicaţiei intermitente, simptom clasic al BAP, caracterizat prin durere la nivelul picioarelor, care apare la efort și dispare la repaus. Studiile arată că atât pacienţii simptomatici, cât și cei asimptomatici cu BAP sunt la risc pentru impotenţă funcţională progresivă.
Limitarea distanţei de mers la pacienţii cu BAP este multifactorială la origine și se reflectă în restricţia activităţii, pentru a reduce apariţia disconfortului de la nivelul picioarelor. Acest lucru determină și reducerea calităţii vieţii la acești pacienţi. Studii care au evaluat pacienţi cu BAP au arătat că reducerea capacităţii de mers se asociază cu risc crescut de evenimente cardiovasculare și mortalitate. De asemenea, reducerea activităţii fizice prezice progresia BAP, cu o scădere mai accentuată a indicelui gleznă-braţ (IGB).
Reducerea perfuziei sangvine de la nivelul membrelor inferioare cauzată de leziunile obstructive arteriale este în mod clasic evaluată cu ajutorul IGB. Asociaţia Americană de Diabet (ADA) recomandă efectuarea screeningului folosind IGB la toţi pacienţii cu diabet zaharat și semne sau simptome de BAP.
Totuși acurateţea IGB e controversată când evaluarea e efectuată la pacienţii în vârstă care prezintă artere greu compresibile și mediocalcinoză. IGB poate fi, de asemenea, fals-negativ la pacienţii simptomatici care prezintă stenoză aorto-iliacă moderată sau colaterale extinse. De aceea, sunt folosite și alte metode imagistice, cum ar fi ecografia Doppler, angiografia cu rezonanţă magnetică și angiografia CT. De asemenea, folosind ecografia Doppler, se poate estima un alt indice, și anume grosimea intimă-medie carotidiană (GIMC), ca marker al aterosclerozei generalizate.
Un studiu publicat recent (Hur și colab., 2018), efectuat pe 324 de subiecţi diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 2, a arătat că 25,2% din pacienţii înrolaţi, care aveau un IGB între 0,91 și 1,40, au fost diagnosticaţi cu BAP prin ecografie Doppler. Vârsta înaintată, statusul de fumător, prezenţa simptomelor la nivelul membrelor inferioare și un indice GIMC crescut s-au asociat cu prezenţa BAP la pacienţii cu IGB între 0,91 și 1,40 din lotul studiat. În același studiu, dintre pacienţii care aveau un IGB între 0,91 și 1,40 și au fost diagnosticaţi cu BAP, doar 39,8% au prezentat simptomatologie specifică. Luând în considerare impactul BAP asupra mortalităţii pacienţilor cu diabet zaharat, diagnosticul precoce și tratamentul corespunzător sunt extrem de importante, chiar și la pacienţii asimptomatici.
Un alt studiu clinic, care susţine folosirea metodelor imagistice, este cel publicat de Santoro și colab. în 2018, care au dorit să compare ecografia cu IGB în asocierea dintre BAP și factorii de risc cardiovasculari. În acest studiu, care a inclus 319 participanţi, 32,9% din ei având diabet zaharat, s-a demonstrat că ecografia este o metodă mai bună de screening și stadializare a BAP.
• Indicele gleznă-braţ;
• Ecografia Doppler (GIMC);
• Angiografia cu rezonanţă magnetică;
• Angiografia CT.
1. Shu J, Santulli G. Update on peripheral artery disease: Epidemiology and evidencebased facts. Atherosclerosis 275, 2018; 379–81
2. Hamburg N, Creager M. Pathophysiology of Intermittent Claudication in Peripheral Artery Disease. Circ J 2017; 81: 281–89
3. Arya S et al. Race and Socioeconomic Status Independently Affect Risk of Major Amputation in Peripheral Artery Disease. J Am Heart Assoc. 2018; 7: e007425
4. Cea-Soriano L et al. Time trends in peripheral artery disease incidence, prevalence and secondary preventive theraphy: a cohort study in The Health Improvement Network in the UK. BMJ Open. 2018; 8: e018184
5. Jelani Q et al. Peripheral Artery Disease în Women: an Overview of Risk Factor Profile, Clinical Features, and Outcomes. Current Atherosclerosis Reports. 2018, 20:40 (1–11)
6. Hur KY et al. Colo Doppler Ultrasonography Is a Useful Tool for Diagnosis of Peripheral Artery Disease in Type 2 Diabetes Mellitus Patients with Ankle-Brachial Index 0.91 to 1.40. Diabetes Metab J. 2018; 42: 63–-73
7. Santoro L et al. Association between peripheral arterial disease and cardiovascular risk factors: role of ultrasonography versus ankle-brachial index. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 2018; 22: 3160–65
8. Farndon L et al. The PodPAD project: a podiatry-led integrated pathway for people with peripheral arterial diseas in the UK – a pilot study. Journal of Foot and Ankle Research. 2018; 11: 26 (1–11)
9. Woessner M et al. Beet the Best? Dietary Inorganic Nitrate to Augment Exercise Training in Lower Extremity Peripheral Artery Disease With Intermittent Claudication. Circulation Research. 2018; 123: 654–59
10. Wrd R, Long C, Patel M, Jones W. Antithrombotic theraphy in peripheral artery disease: A review of the EUCLID trial results and current ongoing trials. Clinical Cardiology. 2018; 41: 137–43
11. Verma S et al. Cardiovascular Outcomes and Safety of Empagliflozin in Patients With Type 2 Diabetes Mellitus and Peripheral Artery Disease. A Subanalysis of EMPA- EMPA-REG OUTCOME. Circulation. 2018; 137: 405–7
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe