Vaccinarea, dincolo de stratul raţional, devine un demers de uzură.
România are o manie cu liniile fierbinţi. Noi nu știm să facem, nu ne pricepem să implementăm programe în timp real, în viaţa reală, cu destinatari reali și cu beneficii măsurabile.
Trăim curios, trăim pe brânci, trăim în mijlocul unui vârtej dezastruos de informaţii privind molima noului mileniu.
Una dintre declaraţiile recente ale lui Vlad Voiculescu m-a surprins, nu neapărat în sensul negativ al cuvântului. Spunea domnia sa că instituţia pe care o conduce este Ministerul Sănătăţii, nu Ministerul COVID. Este o afirmaţie puternică, tranșantă.
Nu-i ușor să mori în România. Și de ce-ar fi, câtă vreme nu-i ușor să trăiești în România. Dar și mai greu e să mori în România tocmai în acel loc unde ne ducem fraţii și părinţii către o șansă la viaţă.
M-am săturat de câţi ani vorbim despre „sistemul de sănătate care ar fi”, mai degrabă decât „sistemul de sănătate care este”. M-am săturat și de lupii moraliști politici.
Îndelung așteptata campanie de vaccinare împotriva COVID-19, la aproape o lună de la lansare, devine deja vizibil că va fi... îndelungă. Ceea ce n-ar trebui să ia prin surprindere pe nimeni.
Cel mai mare pericol, acum, că orizontul de vaccinare împotriva COVID-19 e în cătarea minţii atâtor amar de oameni, nu e vaccinarea însăși. Asta vor să crezi apostolii îndoielii și samsarii haosului.
Ne aflăm, după aproape un an de la debutul pandemiei cu o nouă specie de coronavirus, botezat SARS-nCOV (iniţial) și apoi SARS-CoV-2, în faţa unui moment istoric.
Omenirea trece, anul acesta, printr-o teribilă cumpănă. Ai spune că e vorba despre pandemie, dar nu e vorba doar de ea. E despre felul în care noi, medicii, ne purtăm de faţă cu omul bolnav.
S-a schimbat, fără tam-tam și surlăsăraie, conducerea Colegiului Medicilor din România. Plecat-a doctorul Borcean, fie bună și luminoasă domnia doctorului Coriu!
Alegerile pentru echipa Colegiului Medicilor din Municipiul București s-au încheiat.
Salvaţi sufletele noastre! Salvaţi sufletele voastre! Și, dacă tot salvaţi, poate o să ne hotărâm curând ce-o fi aceea un suflet, și dacă există, la ce bun să fie salvat.
Aveţi mare grijă la moralul, și sănătatea mintală, a personalului sanitar după primul val de COVID-19 în România!
Ce se întâmplă uneori în mintea unor medici, de-i apucă pandalia negaţionismului sanitar?
Fiecare editorial este o invitație la controversă. Nu avem voie, fie și în cenzura unanimității, să ne pierdem cumpănirea, cumpătul sau spiritul dubitativ.
Mă preocupă procesul devenirii, dar mai ales al revenirii ulterioare a Sănătăţii la ceea ce-a fost înainte de dezmăţ, și epidemie.
N-am întâlnit boală să n-aibă leac. Mai devreme sau mai târziu, curiozitatea omenească dovedește bezna de început, când mai degrabă ne zbatem să găsim un sens non-sensului, noutăţii.
Fiți fără îndoială că, în săptămânile care vin, fiecare dintre noi, medic, asistent, infirmier, ne vom pierde mințile ori uzul rațiunii, pe distanțe scurte. E inerent, mai bine este să accepți că logica, înțelepciunea sunt failibile.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
