Ce înţelege o ţară fost comunistă ca România din „psihiatria comunitară” rămâne la nivelul „dispensarizării” pacientului psihiatric sau asistenţei în regim „ambulatoriu”.
Într-o astenică încercare de-a stârni indignare publică, mai mulţi politicieni, foști, prezenţi și viitori ONG-iști, dar și jurnaliști incoruptibili au lansat, zilele acestea, o nouă temă la apă.
Traducerea termenului englezesc „preparedness” în limba română sună sec: „pregătire”. Atât că semnificaţia cuvintelor ascunde sensuri aparte, multe dintre ele culturale.
Asta se petrece sub ochii noștri de mai mulţi ani, de când curentul antivaccinal și-a găsit, în contextul pandemiei de COVID-19, mediul de cultură propice. Lucruri altfel rezonabile într-un context de criză.
În tinereţea mea se vorbea de depresie ca fiind – foarte probabil – boala „secolului XXI”. Era o formulare poetică a priorităţilor privind sănătatea mintală și politicile ei publice.
Cuvântul „tortură” nu e niciodată simplu de pronunţat. La fel cum, în conjuncţie cu tortura, cuvântul „complicitate” ar trebui să fie un duș rece pentru profesionist.
Astăzi devine greu să găsești un doctor bun. Sau un inginer bun. Sau un arhitect bun. Sau, pur și simplu, un om bun. Pentru că noi nu prea ne descurcăm cu lucrurile bune. Le risipim. Sau – și mai rău – ne batem joc de ele.
Ca și ploile de vară, grevele au un efect răcoritor. În felul de-a fi și de-a interacţiona al marilor mase de oameni, haosul este de fapt constanta.
În sfada creată pe marginea Planului Naţional de Combatere a Cancerului (PNCC) riscăm nu doar să moară pacienţi, ci și să compromitem un domeniu vulnerabil în România.
Medicina trece prin cicluri. Unele sunt o simplă spirală cumulativă. Din ce știm, învăţăm mai mult. Altele sunt într-o spirală derivativă. Din ce știm, învăţăm din greșeli.
Nu, nu s-a terminat pandemia, s-a terminat urgenţa medicală pusă de pandemie. Cum știm asta? Pentru că numărul deceselor, la nivel planetar, a scăzut la un oarecare nivel.
Nu-i loc de îndoială. Sănătatea mintală vinde. Vinde și pe partea de „wellbeing”, „viaţă sănătoasă”, „cum să îţi antrenezi mintea în trei pași ușori”. Vinde și pe partea de spiritualitate și dezvoltare personală.
Deloc nu e greu să-ţi imaginezi cum ar merita să arate sistemul medical în România de mâine. Pentru că n-are nevoie de clopoţei și instalaţii luminoase de Crăciun. Sunt câteva principii fundamentale care astăzi ne lipsesc.
N-am avut de ales. Și o cred pe cuvânt. O știu pe pacienta mea deja de mulţi ani. S-a uitat foarte serios în ochii mei și mi-a spus: „Dacă aveam la dispoziţie canabis când am făcut depresie, în primul an de facultate, astăzi nu cred că luam antidepresive”.
La capătul unei dezbateri lungi în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, privind legalizarea uzului medicinal al marijuanei, m-am trezit plecând cu sentimente contradictorii.
Mă confrunt cu o poveste care, medical și personal, mi-a îndoit o seamă de credinţe. M-a făcut să mă întreb care sunt limitele medicinei, care e menirea noastră și dacă există cumva un moment când, de fapt, cel mai bun lucru pe care l-am putea face ar fi să admitem neputinţa, deci să ne smerim.
Iniţiativa Colegiului Medicilor din România (CMR) privind rezolvarea pe cale amiabilă a anumitor speţe de malpraxis a intrat în faza de dezbateri de corp profesional.
Până nu vom învăţa că sensul dizabilităţii nu e eticheta socială, rușinea, stigma, segregaţionismul medical, ci respectul, păstrarea demnităţii și asistarea persoanei către exerciţiul drepturilor, suntem damnaţi.
De îndată ce subiectul COVID a reintrat în actualitate, ca prin farmec s-au trezit negustorii de îndoială. Avem obligaţia morală să protejăm populaţia vulnerabilă de fake news și dezinformare.
Intenţia nu mi-a fost niciodată să pun o lumină bună. Intenţia mea rămâne de fiecare dată să pun lumina potrivită. Iar dacă am reușit asta, și chiar dacă n-am reușit, mi-am dat toată osteneala.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
