Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă

Viața Medicală
Conf. dr. Corneliu ZEANA marţi, 21 februarie 2012

Efortul fizic de mare intensitate poate genera accidente cardiovasculare mai mult sau mai puţin grave. Dl conf. dr. Corneliu Zeana exemplifică şi comentează trei astfel de cazuri, în Consultaţia de vineri.

 

   Bolile cardiace pot fi prevenite sau, cel puţin, întârziate în apariţia lor. Mai mult, putem spune că şi cardiopatia senilă, diagnostic mai rar folosit de practicieni, poate fi considerabil temporizată, juventologia susţinând cu argumente că alterările senile cardiovasculare sunt reversibile într-o anumită măsură. O poziţie centrală în prevenirea bolilor cardiovasculare o reprezintă antrenamentul fizic. Specialiştii în kinetoterapia acestor afecţiuni individualizează antrenamentul fizic şi recomandă progresia lentă a intensităţii şi duratei antrenamentelor, cu evaluare periodică. Cu toate că, în comparaţie cu medicamentele, prin antrenament fizic se obţin rezultate superioare, insuficienta educaţie a pacienţilor, dar şi a medicilor impresionaţi în bună măsură de marketingul informaţional al caselor producătoare de medicamente, face ca, la noi, prevenţia şi terapia prin mişcare a bolilor cardiovasculare să fie flagrant subutilizate. De aici şi prevalenţa foarte ridicată a acestor boli în populaţia României. În prezent, este recunoscut faptul că prin antrenament fizic practicat cu ritmicitate, durata vieţii se prelungeşte cu şapte ani.
   Dacă un individ sedentar se angajază la un efort fizic excesiv în raport cu lipsa antrenamentului, există riscul apariţiei unor fenomene uneori foarte grave. Se pot înregistra astfel creşteri mari ale valorilor tensionale, cu riscurile pe care le implică saltul hipertensiv. Dacă antrenamentul fizic este repetat şi progresiv, aceste ascensiuni tensionale sunt mai mici, iar după încetarea efortului valorile tensionale se plasează pe un palier mai jos faţă de cele din perioada sedentară. Ca urmare, antrenamentul fizic este inclus în programul terapiei hipertensiunii arteriale primare. Efortul fizic intens implică însă şi creşteri importante de presiune în circulaţia mică, îndeosebi la vârstnici şi la indivizi cu pat vascular afectat de suferinţe pulmonare sau insuficient de compliant faţă de creşterea de câteva ori a debitului cardiac. Inima dreaptă face faţă mai greu efortului de presiune. Suprasolicitarea sistolică generată de creşterea presiunii pulmonare determină creştere de presiune telediastolică şi dilatare de cavităţi drepte, cu apariţia unor simptome (şi semne) de insuficienţă cardiacă dreaptă, chiar şi la indivizi sănătoşi. Expresia acestei stări se regăseşte în apariţia durerilor din hipocondrul drept sau/şi stâng, jenă legată de congestia hepatosplenică şi care obligă la întreruperea efortului (de regulă alergare) sau la reducerea intensităţii acestuia. Această distensie a cavităţilor drepte poate apărea chiar şi la sportivi antrenaţi, generând aritmii cardiace de efort.
   În unele cazuri, efortul fizic de mare intensitate poate genera accidente mai mult sau mai puţin grave.
   Cazul 1. În urmă cu mai mulţi ani, în faţa Spitalului de Urgenţă Floreasca, un bărbat de 56 de ani a împins maşina împotmolită în zăpadă. În urma sforţării excesive, şi-a pierdut cunoştinţa. Manevrele de resuscitare întreprinse în timp foarte scurt în camera de gardă nu au recuperat stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară cu unde „f“ tot mai mici. Surpriza necropsiei: hemopericard prin ruptură de atriu drept, cvasilineară, 0,5 cm lungime.
   Cazul 2. Relatarea unui fost deţinut politic, anii ’50. La Canal (Poarta Albă), un deţinut de 60 de ani a fost obligat să împingă în amonte o roabă încărcată excesiv, foarte grea. Se prăbuşeşte în timpul efortului. Moarte instantanee. Fără date de necropsie.
   Cazul 3. Un bărbat de 63 de ani, normotensiv, fără factori de risc cardiovasculari, sedentar (complet neantrenat), transportă şapte roabe grele, încărcate cu moloz, în gospodăria proprie, după care „se simte rău“, acuză palpitaţii şi întrerupe efortul. Palpitaţiile persistă şi în condiţii de repaus. Nu acuză dispnee, nici precordialgii, doar senzaţie de oboseală. În dimineaţa următoare palpitaţiile s-au atenuat, dar se solicită un examen cardiologic. Stetacustic nu se dece­lează anomalii. Ecocardiografic, parametrii cardiaci (dimen­siunile cavităţilor, contractilitatea pereţilor, starea valvelor cardiace, PAP) sunt în limite normale. Electrocardiografic, numeroase extra­sistole ventriculare cu aspect polimorf. Axa acestora arată o origine în ventriculul drept (vezi figura). Fără alterări de fază terminală postextrasistolice. Repetat examinat în următoarele două săptămâni (ianuarie 2012), extrasistolele, ca şi acuzele subiective, au dispărut.

  Discuţii

   Antrenamentul fizic susţinut şi repetat are efecte benefice asupra aparatului cardiovascular, împiedicând îndeosebi instalarea şi progresia aterosclerozei. Durata medie de viaţă se prelungeşte cu şapte ani în cazul celor antrenaţi fizic în comparaţie cu sedentarii (1). Răspândirea conceptului de prevenţie a bolilor cardiovasculare prin antrenament fizic, graţie programelor de educaţie pentru sănătate implementate în majoritatea ţărilor europene (mai puţin România), a dus la creşterea exponenţială a participanţilor la programe de antrenament fizic. În SUA şi Europa se organizează anual peste 500 de curse de maraton, iar numărul acestora – dar mai ales al participanţilor – este în creştere.
   Atleţii de performanţă ating un nivel de efort fizic de cinci-zece ori mai mare decât cel recomandat pentru prevenirea cardiopatiei ischemice (2, 3). Se ridică problema dacă un astfel de antrenament, care poate fi considerat excesiv, nu atrage şi efecte nedorite. Studiile statistice arată că la atleţii de performanţă riscul de fibrilaţie atrială este mai ridicat. Dr. André La Gerche (Spitalul Universitar Leuven, Belgia) a publicat în European Heart Journal un studiu amplu efectuat pe atleţi care au alergat între trei şi 11 ore. A constatat creşteri de troponină, de peptid natriuretic şi semne de disfuncţie ventriculară dreaptă care persistă câteva zile, dar revin apoi la normal. Atragem atenţia asupra creşterii volumului ventriculului drept. Această dilataţie poate genera aritmii. La Gerche arată că, în cursul efortului intens şi prelungit, creşterea presiunii în artera pulmonară este mai importantă decât cea din circulaţia sistemică. Studiile pe animale concluzionează că, în condiţii similare, apar tulburări de ritm cardiac. Dr. Hein Heidbuchel (Spitalul Universitar Leuven) arată că la ciclişti, în timpul cursei se înregistrează aritmii cardiace cu punct de plecare în inima dreaptă, iar după cursă apar niveluri crescute de troponină care pot persista chiar şi câteva zile.
   În lumina acestor date, observaţiile noastre dobândesc următoarele interpretări. În cazul 1, ruptura de atriu drept în cazul unui efort static excesiv poate fi legată de creşterea foarte mare a presiunii în cavităţile drepte. În cazul 2, decesul poate fi consecinţa unei aritmii maligne cu punct de plecare în inima dreaptă (ventricul). În cazul 3, documentat şi electrocardiografic, efortul fizic excesiv şi cu componentă dinamică redusă, efectuat probabil şi cu glota închisă, a determinat o creştere importantă de presiune în artera pulmonară, cu dilataţie de inimă dreaptă şi aritmii consecutive. Senzaţia de oboseală intensă obligând la încetarea efortului se explică prin acelaşi mecanism. Ca detaliu electrocardiografic, pe lângă demonstarea originii extrasistolelor în ventriculul drept, atragem atenţia asupra absenţei alterărilor de fază terminală postextrasistolice (în primul complex QRS postextrasistolic), ceea ce pledează împotriva unei ischemii coronariene. Sensibilitatea acestui semn electrocardiografic este însă relativ redusă.

   Concluzii

   Efortul fizic intens poate genera aritmii cardiace cu punct de plecare în inima dreaptă. Aceste aritmii se pot exprima şi timp de cel puţin 24 de ore după încetarea efortului, cu remisiune ulterioară.

 
1. La Gerche A, Burns AT, Mooney DJ, Inder WJ, Taylor AJ, Bogaert J, Macisaac AI, Heidbüchel H, Prior DL. Exercise-induced right ventricular dysfunction and structural remodelling in endurance athletes. Eur Heart J. 2011 Dec 6
2. Sharma S, Zaidi A. Exercise-induced arrhythmogenic right ventricular cardiomyopathy: fact or fallacy? Eur Heart J. 2011 Dec 6
3. Zeana C. Activitatea fizică în prevenirea bolilor cardiovasculare.
În: Cardiologie preventivă. Editura Medicală, Bucureşti, 2000

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC