Newsflash
Ars Medici

Anevrismele intracraniene: o luptă contracronometru

Anevrismele intracraniene: o luptă contracronometru

Anevrismele cerebrale prezintă riscul de fisură în orice moment și pot pune în pericol viaţa pacientului.

Hemoragia intracraniană rezultată poate afecta major metabolismul celulelor nervoase și starea de conștienţă a pacientului. Astfel, este nevoie de internarea de urgenţă a pacientului și de intervenţie neurochirurgicală.

Anevrismele cerebrale se prezintă sub formă de dilataţii anormale ale arterelor cerebrale și  ca urmare a existenţei unor defecte în peretele arterial, la bifurcaţie. Anevrismele cerebrale sunt asimptomatice în mod obișnuit, devenind simptomatice în caz de fisurare a anevrismului, ducând la semne clinice de hemoragie subarahnoidiană. În cazul creșterii excesive a volumului anevrismal, acesta provoacă simptome prin efect de masă al parenchimului cerebral.

Principalele semne și simptome pe care le putem observa la un pacient suspect de anevrism cerebral sunt: cefalee (descrisă de pacient ca fiind cea mai intensă durere de cap din viaţa sa), redoare de ceafă, vărsături, ameţeli, fotofobie, deficit motor, deficite focale de nervi cranieni etc. Pentru o mai bună evaluare clinică, în practica medicală se folosesc două scale în care se încadrează pacientul:

  • Scala Glasgow Coma Scale (GCS) (1974) – scala generală de evaluare neurologică a pacientului

Scala Glasgow

  • Scala Hunt&Hess (1968) – scala specifică de evaluare a pacientului cu hemoragie subarahnoidiană. Trebuie subliniat că această manifestare clinică este de fapt urmarea hemoragiei subarahnoidiene, ce poate fi cauzată de ruperea unui anevrism cerebral. Pentru a putea pune cu certitudine un diagnostic avem nevoie de teste de imagistică, precum CT cerebral, pentru identificarea corectă a hemoragiei subarahnoidiene. În urma acestui test, dacă se confirmă diagnosticul de hemoragie subarahnoidiană, indicat este să se efectueze o angiografie cerebrală pentru a identifica locul și cauza hemoragiei.

Scala Hunt Hess

Examene neuroimagistice

Investigaţiile neuroimagistice necesare sunt:

  • Tomografia computerizată (CT) – o examinare obligatorie în orice hemoragie subarahnoidiană. Hemoragia apare ca o zonă hiperdensă. O scală ce ne ajută în examinarea imagistică CT a pacientului este Scala Fisher (1980):

Scala Fischer

  • Angiografia cerebrală – reprezintă următorul pas în examinarea imagistică și, de asemenea, stadardul de aur în identificarea anevrismelor. În urma angiografiei, putem pune diagnosticul de anevrism cerebral, adăugând și artera pe care acesta se găsește. Este indicat ca la sfârșitul intervenţiei chirurgicale să se realizeze o angiografie de control pentru a se verifica succesul manevrei neurochirurgicale și pentru asigurarea unei operaţii complete și corecte.

Prezentare de caz

Pacientă în vârstă de 49 de ani, refugiată din Ucraina, s-a internat la Institutul Naţional de Neurologie și Boli Neurovasculare (INNBN) pentru crize comiţiale și cefalee cronică cu evoluţie de câţiva ani și creșterea frecvenţei crizelor în ultimele luni. Neurologic obiectiv prezintă crize comiţiale tip Grand Mal și elemente de afazie expresivă.

Pacienta s-a prezentat cu un examen RMN cerebral nativ făcut în Kiev care a evidenţiat o formaţiune rotund-ovalară, cu dimensiunile de 3/2 cm, situată la nivelul bifurcaţiei arterei cerebrale medii de partea stângă, hipointensă în T1 și hiperintensă în T2, în contact cu artera sylviană de partea stângă, sugestivă pentru un anevrism gigant de arteră cerebrală medie stângă. În rest, s-a observat aspect normal al encefalului în secvenţele ponderate T1 și T2.

f1
Fig. 1. RMN secvenţa T2

 

f2
Fig. 2. RMN secvenţa FLAIR

 

S-a decis efectuarea unei angiografii carotidiene bilaterale și vertebrale, care a decelat un anevrism sacular inserat la bifurcaţia arterei cerebrale medii de partea stângă, orientat antero-inferior, cu diametru maxim de 1,6 cm și colet de aproximativ 7 mm. În rest, aspecte angiografice normale ale magistralelor principale ale creierului.

S-a intervenit chirurgical și s-a realizat cliparea unui anevrism gigant de arteră cerebrală medie stângă cu diametru maxim de aproximativ 3,5 cm și colet de aproximativ 10 mm. Anevrismul a necesitat deschiderea și evacuarea trombului intraluminal pentru cliparea în condiţii de securitate.

f3,4
Fig. 3,4 Fig. 3. Angiografie carotidiană stângă, incidenţă antero-posterioară și sagitală

 

Postoperator, evoluţia a fost favorabilă, cu ameliorare neurologică semnificativă.

f5
Fig. 5. Imagine postoperatorie

 

Angiografia carotidiană stângă de control a evidenţiat cliparea la colet a anevrismului și prezervarea celor două ramuri ale arterei cerebrale medii de partea stângă.

f6,7
Fig. 6,7 Angiografie de control

 

Examenul CT cerebral nativ de control a confirmat poziţionarea corectă a clipului la nivelul cisternei sylviene de partea stângă și o zonă de hipodensitate de aspect ischemic frontală stângă. În rest, se evidenţiază aspect tomodensitometric cerebro-ventricular normal.

f8
Fig. 8 CT de control

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe