Poluarea reprezintă un factorde risc important pentruafecţiunile respiratorii șicele cardiovasculare, dar și pentru evoluţia severă a COVID-19 la persoanele cu comorbidităţi, avertizează OMS .
Anul acesta, în premieră mondială, pe 7 septembrie a fost celebrată Ziua Internaţională a Aerului Curat, ocazie cu care s-a evidenţiat importanţa vitală a aerului curat pentru sănătate, fiind abordat și impactul paradoxal al noului coronavirus asupra poluării atmosferice.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează că, la nivel global, poluarea atmosferică are un impact semnificativ asupra sănătăţii, aceasta fiind a doua cauză de deces prin boli netransmisibile, pe locul întâi fiind fumatul.
Mai mult, poluarea atmosferică afectează cu precădere persoanele vulnerabile, întrucât „oamenii nu pot alege aerul pe care îl respiră”, subliniază reprezentanţii OMS.
Principalii poluanţi atmosferici ce pot afecta numeroase organe și sisteme sunt: particulele în suspensie, ozonul troposferic, dioxidul de azot și dioxidul de sulf.
Deși acestea afectează în special sistemul cardiovascular și pe cel respirator, au fost identificate și alte efecte negative asupra metabolismului, ateroscleroza, dezvoltarea neurologică și pulmonară deficitară în cazul copiilor și chiar asocierea cu anumite boli
neurodegenerative.
Aerul de calitate inferioară reprezintă un factor de risc important pentru afecţiunile respiratorii și cele cardiovasculare. Prin urmare, potrivit OMS, persoanele cu multiple comorbidităţi ar putea avea risc crescut de evoluţie severă a infecţiei COVID-19, poluarea atmosferică putând fi considerată un factor de contribuţie pentru povara substanţială asupra sănătăţii generată de această boală.
Totuși, pe durata pandemiei de COVID-19, datorită măsurilor restrictive de izolare la domiciliu impuse de autorităţi, s-a constatat reducerea poluării atmosferice.
Astfel, în Europa, nivelul de oxizi de azot (poluanţi asociaţi în special cu traficul rutier) a scăzut cu aproximativ 50%, chiar 70% în anumite cazuri, în comparaţie cu valorile înregistrate anterior pandemiei.
„Poluarea atmosferică este o cauză principală de mortalitate. Ziua Internaţională a Aerului Curat reprezintă o aducere aminte pertinentă asupra faptului că trebuie să colaborăm cu toţii pentru a combate poluarea atmosferică, protejându-ne sănătatea și vieţile generaţiilor curente și ale celor viitoare.
COVID-19 a avut un impact devastator în întreaga lume, însă măsurile luate nu doar că ne-au protejat sănătatea, dar au reușit și să îmbunătăţească temporar calitatea aerului”, a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional pentru Europa al OMS.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe