Peste 1.500 de persoane au fost testate în cadrul unui proiect pilot – Cardio Metabolic Suport – implementat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) pentru a evalua riscul cardiovascular la persoane nediagnosticate. Pentru aceasta s-a aplicat un chestionar personalizat de cuantificare a factorilor de risc cardiovascular – s-a dezvoltat o riscogramă online, instrument realizat cu sprijinul șef lucr. dr. Ioana Daha medic cardiolog, conf. dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog și dr. Daciana Toma, medic de familie. Proiectul s-a derulat în București și Ilfov în perioada octombrie 2024 - iulie 2025.

„Am mers în zone vulnerabile, dar și în companii mari. Ne dorim ca prin astfel de proiecte să schimbăm narațiunea «mie nu mi se poate întâmpla» în normalitatea mersului de rutină la medic”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, Ioan Petre, manager proiecte COPAC.

Ioan Petre, manager proiecte COPAC, prezintă activitatea din proiect

În urma evaluărilor, s-a constatat că 30% dintre persoanele care au făcut testul au un risc mare de eveniment cardiovascular (469 persoane), 7% (109 persoane) au risc mediu iar 63% (986 persoane) risc scăzut. Ioan Petre spunea că mulți dintre respondenți au conștientizat astfel că este nevoie să meargă la medic: „Au folosit call center-ul dezvoltat de noi și le-am făcut programări pe baza trimiterilor de la medicul de familie. Am realizat programări pentru 230 de persoane, unii revenind după șase luni la control”.

Bărbații mai expuși decât femeile

Riscul cardiovascular variază semnificativ în funcție de vârstă, sex, mediul de rezidență și indicele de masă corporală (IMC). Rezultatele studiului derulat de COPAC relevă un tipar clar de creștere a riscului odată cu înaintarea în vârstă: de la 6% risc ridicat în grupa de vârstă 25-35 de ani la 69% în rândul persoanelor peste 65 de ani. Bărbații au un risc mai mare decat femeile, iar persoanele din mediul rural sunt mai expuse decat cele din urban.

Supraponderalitatea este și ea o problemă majoră, peste două treimi dintre respondenți având un IMC peste limitele normale, ceea ce corelează cu un risc cardiovascular mai mare.

În ceea ce privește comportamentul preventiv, se remarcă o contradicție între dorința declarată de a avea grijă de sănătate și realitatea practicilor zilnice: „o treime dintre persoanele intervievate nu fac mișcare aproape deloc”. Deși proporția celor care fumează în prezent scade treptat odată cu vârsta, de la aproximativ 38% la 25-35 de ani până la aproximativ 12% la cei peste 65 de ani, dr. Ioana Daha spune că cel puțin una din trei persoane fumează. Peste 34% dorm insuficient, iar obiceiurile alimentare sunt dezechilibrate, consumul de dulciuri, alimente, băuturi carbogazoase și fast-food fiind frecvent.

Ne-am dorit să descoperim riscul cardiovascular dar și să trimitem pacienții mai departe la medicul cardiolog. Ne-am dorit să facem un model de bună practică. Noi trebuie să educăm pacienții. (Dr. Daciana Toma)

Dr. Daciana Toma vorbește despre rolul medicului de familie

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc comportamentali și de mediu, cum ar fi consumul de tutun, dieta nesănătoasă (inclusiv excesul de sare, zahăr și grăsimi) și obezitatea, inactivitatea fizică, consumul dăunător de alcool și poluarea aerului. De aceea, este important să se detecteze bolile cardiovasculare cât mai devreme posibil, astfel încât să poată începe gestionarea cu consiliere și medicamente.

„Avem deja un risc genetic crescut – aproximativ 50 la sută –, nu facem activitate fizică în mare parte, durata somnului este redusă la un numar îngrijorător – mai puțin de șase ore pe noapte –, aproape 60% dintre noi nu consumăm zilnic fructe și legume, una din trei persoane fumează, la care se adauga cei care s-au lăsat, două treimi dintre respondenți sunt supraponderali... Sunt realități care arată clar că programele de screening cardiovascular trebuie continuate, extinse și completate cu campanii de educație și măsuri de sprijin adaptate grupurilor vulnerabile”, explică dr. Ioana Daha.

Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin obiceiuri sănătoase, prevenție, tratament corect și monitorizare. (Șef. lucr. dr. Ioana Daha)

Urmează...

Luminița Vâlcea, director executiv COPAC, spune că raportul rezultat în urma studiului va fi trimis la Ministerul Sănătății și la Institutul de Sănătate Publică. În plus, în baza datelor obținute se va scrie un articol științific care va fi transmis publicațiilor de profil. 

„Vom continua, de asemenea, cu un proiect nou, dezvoltat în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, prin dezvoltarea unui chestionar de risc cardiovascular pentru pacienții cu diabet și aplicarea a 1.000 de pacienți. Cei descoperiți cu probleme cardiovasculare, vor fi trimiși la cardiolog și va exista un sistem de monitorizare cu brățări în aplicația CardiOnline”, a conchis Luminița Vâlcea.