În ultima vreme, în presă a explodat numărul articolelor despre eternul subiect țigara electronică. Lumea medicală a reușit să fie scindată de industria tutunului, care a găsit în Marea Britanie, dar și în anumite cercuri medicale din Franța, susținători fervenți ai folosirii și acceptării oficiale de guverne a acestui nou instrument, ca soluție de sevraj pentru adult. De fapt, el nu este altceva decât este un punct de atracție pentru mulți adolescenți, care îl găsesc foarte atrăgător deoarece este „cool”; atrăgător din punct de vedere social, plin de farmec, de aromă și mai sănătos, spre deosebire de fumat, pe care îl consideră amar, mirositor, dăunător, necorespunzător, trecător și subiect „tabu”.
Cultura țigării electronice a fost o mișcare gândită din timp de industria tutunului. Perioada de combatere a fumatului a irosit și a adunat energii, a consumat timp și bani și a reușit prin aceste eforturi din ultimii 50 de ani să reducă rata fumătorilor cu 60% în multe țări. Iar legile s-au înăsprit vizibil pe mapamond.
În aceste condiții, folosind o strategie nouă și tactici de promovare bine plasate, industria tutunului a pus la punct și a adus la un nivel îngrijorător consumul de țigări electronice. Exemplul cel mai grav ca semnal de alarmă vine din SUA, unde țigara electronică – „Juul” – a ajuns, din 2015 de când a fost promovată, la o creștere a vânzărilor de 900%, în timp ce 70% din proprietarii din SUA care o promovează aparțin industriei tutunului.
Toate acestea se întâmplă în condițiile în care este interzisă reclama, deci atragerea tineretului prin campanii media pentru țigările convenționale. De fapt, se face virajul spre crearea unei „adicții în masă”, așa cum se prefigurează situația în SUA, după numărul de consumatori.
Cauzele care au generat această creștere imensă a consumului sunt multiple. Astfel, aspectul său ca o unitate flash USB, portabilă, cu o tehnologie modernă, aduce o notă de atractivitate. Sortimentul larg de arome de fructe, cum ar fi mango, castravete răcoritoare etc., crește interesul adolescentului și nu numai. Emanațiile de vapori de nicotină cu diferite arome sunt greu detectabile, iar încărcătura de nicotină (5%, 59 mg – un conținut foarte înalt) îi lovește exact ca un pachet complet de țigări pe receptorii de nicotină.
Acest instrument „letal” este firesc, ca prin design și încărcătură să atragă adolescentul doritor de nou. A fost și este promovat intens pe internet, dar a pătruns și în cinematografie – este promovat în filme. Nu este, în schimb, marchetat pe piața europeană sau în Marea Britanie, din cauza conținutului de 5% nicotină (limita fiind de 2%). Mesajele promoționale au trecut încet-încet, în SUA, de la cele generale de genul „ameliorează viața a un miliard de adulți fumători” la cele țintite, pe „Instagram”, „Snapchat” sau publicații care se adresează tineretului.
Mai există o capcană tradițională pe care o folosește industria tutunului, bine cunoscută și în promovarea țigărilor convenționale, aceea prin care spune că produsul se adresează doar adultului. Practic, fructul interzis se conturează la orizont pentru orice adolescent învăluit într-o altă aură. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care mixtura din cartușul de țigară electronică grupează substanțe precum nicotină, propilen glicol și alți aditivi, în timp ce eventualele studii pe termen lung pe plămânul adolescentului lipsesc.
Deși există o limită de vârstă în SUA (21 de ani) pentru a cumpăra aceste produse, 90% din vânzători nu cer un act de identitate, iar cumpărăturile cu card de credit de pe diverse magazine online au devenit o practică obișnuită în rândul copiilor și adolescenților. Petrecerile, din care nu lipsesc așa-numitele activități „Juuling”, sunt modalități de promovare între adolescenți, imagini virale speculate de noile tehnologii de comunicare. Rezultatul este cel dorit cu atâta perseverență de industria tutunului.
S-a constatat că, după ce încearcă „Juul”, adolescenții americani care erau nefumători și nu se gândeau să facă acest pas au avut o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi fumători de țigări convenționale un an mai târziu. Și, ca și cum acest lucru nu ar fi suficient, s-a demonstrat în condiții experimentale că folosirea țigaretei electronice deschide drumul spre consumul de alcool, cocaină, marijuana și alte droguri. De aceea, școlile din SUA au devenit mai vigilente în ceea ce privește acest produs; în San Francisco se încearcă interzicerea aromelor prin lege. La noi, de asemenea, se încearcă evitarea interdicției folosirii acestor produse în spațiul public și s-au tras repetate semnale de alarmă (alimentate de studii științifice publicate), pentru a evita asemenea greșeli. Sper ca aceste lucruri să fie luate în considerare și de autoritățile românești în viitoarele încercări de a corecta actuala lege antifumat.
