Newsflash
CAMPANII

Vaccinarea antigripală la copii

de Dr. Viorel ALEXANDRESCU - oct. 9 2020
Vaccinarea antigripală la copii

Unele ţări și-au orientat strategiile de prevenire și control ale gripei spre o acoperire vaccinală antigripală semnificativă la copii.

În România, vaccinarea copiilor a cam trecut în plan secund sau chiar mai jos. Rolul copiilor de vârstă școlară și preșcolară (cei din instituţii educaţionale cu program scurt) în răspândirea gripei în familie și comunitate este bine cunoscut de specialiști.

Însă controlul răspândirii trebuie susţinut și de o evaluare a impactului medical și a aspectului cost-beneficiu, factori pe care îi presupune o imunizare de masă la aceste categorii populaţionale.

Situaţia în SUA

O serie de studii efectuate mai ales în SUA au evidenţiat la copiii mici sănătoși un risc crescut de îmbolnăvire severă, complicaţii și deces, care justifică în final vaccinarea în totalitate a copiilor cu vârste între 6 și 23 de luni.

Specialiștii americani au mers mai departe și au recomandat vaccinarea tuturor copiilor până la 5 ani, deși riscul este mai scăzut între 3 și 5 ani, dar analiza cost-beneficiu este net în favoarea unei imunizări în masă și la această grupă de vârstă (fig. 1).

fig. 1

Din sezonul 2008-2009 s-a început în SUA o acţiune de creștere a acoperirii vaccinale la cei cu vârste de 6-18 ani, care se speră să ajungă în următorii ani la 100% (fig. 2).

fig. 2

Se realizează astfel al doilea deziderat al controlului optim al epidemiilor de gripă, și anume imunizarea persoanelor cu rolul cel mai important în răspândirea gripei, primul deziderat fiind acoperirea vaccinală semnificativă a persoanelor cu risc crescut.

În SUA se vaccinează toţi copiii cu vârste de 6 luni-8 ani, iar pentru sezonul 2020-2021 se preconizează ca numărul total al vaccinărilor antigripale sezoniere în această ţară să fie de 195 de milioane (58,8% din populaţie) sau chiar mai mult dacă se va aplica ultima recomandare a ACIP (Advisory Committee on Immunisation Practices) de a se începe vaccinarea tuturor persoanelor cu vârste peste 6 luni, ceea ce devine o strategie denumită „vaccinarea universală”.

Recomandări pentru România

În România se pare că vaccinarea copiilor a trecut în planul al doilea sau chiar al treilea (este infimă), deși există și copii cu boli asociate care implică un risc major de complicaţii și uneori de deces.

Există o reticenţă a medicilor pediatri, dar mai ales a părinţilor de a-și vaccina copiii mici (6 luni-5 ani) sănătoși, deși avem la nivel naţional date care evidenţiază rate mari de îmbolnăvire, complicaţii și deces, ceea ce ar putea argumenta suficient această imunizare.

În timpul sezonului rece se înregistrează un număr mare de îmbolnăviri (posibile gripe) în rândul copiilor care frecventează grădiniţele și creșele și nu puţini dintre aceștia fac complicaţii otice și pulmonare care necesită uneori spitalizare.

Trebuie menţionat că acești copii, mai ales școlari și
preșcolari, au și un potenţial crescut de răspândire a gripei în familie, unde pot fi contacţi cu persoane în vârstă, cu bolnavi cronici precum și cu gravide, dar nu trebuie uitate nici costurile directe și indirecte care decurg din managementul îmbolnăvirii acestora.

Credem că un pas important în controlul gripei la copii ar fi vaccinarea copiilor mici din colectivităţi, care poate fi susţinută prin reducerea cheltuielilor legate de îmbolnăviri, complicaţii și internări.

Ar fi de dorit o promovare activă din partea medicilor de familie și pediatri care să recomande vaccinarea antigripală a copiilor mici de la prima infecţie respiratorie apărută în sezon (după vindecarea acesteia), fie în ambulatoriu, fie la externarea din spital.

Fiind la început, o asemenea abordare va necesita un efort deosebit, dar în același context copiii mici cu risc crescut (boli cronice etc.)
trebuie vaccinaţi în totalitate.

Un al doilea pas în creșterea vaccinărilor la copii ar putea fi compensarea vaccinului gripal prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru că tot ea suportă costurile tratamentului cazurilor din ambulatoriu și internate în spital, dar și plata, unde este cazul, a alocaţiilor pentru îngrijirea
copiilor bolnavi.

O gripă costă mai mult decât un vaccin

Un fapt este sigur, o gripă costă mai mult decât un vaccin și această afirmaţie este susţinută de numeroase studii, inclusiv de un studiu efectuat în România în anul 2016, care arată următoarele:

1. Costurile profilaxiei și tratamentului gripei:
a. Vaccin gripal injectabil = 45 de lei = 10 euro
b. Terapie antivirală (5 zile)
- copii >12 ani, adolescenţi, adulţi = 75 de lei (16,6 euro)
- copii <12 ani = 46,6 lei (10,35 euro)

2. Costurile tratamentului cazurilor individuale de gripă pe forme clinice și grupe de vârstă. (fig. 3)

fig. 3

Medicii de familie și pediatri vor avea însă și un alt obstacol foarte greu de depășit, și anume reticenţa sau chiar opoziţia unor părinţi care continuă să considere că vaccinul este reactogen (chiar periculos), ineficient și foarte scump.

Credem că autoritatea și experienţa medicilor practicieni vor convinge mai mult decât orice studiu că gripa este o boală severă și că vaccinarea antigripală este cea mai bună metodă de diminuare a complicaţiilor, internărilor și deceselor provocate de epidemiile de gripă.

În ultima perioadă s-a înregistrat și în România un vaccin gripal viu atenuat cu administrare prin instilaţii sau spray intranazal, care se poate folosi la imunizarea copiilor cu vârste de 2 ani și mai mari, dar și a adolescenţilor până la vârsta de 18 ani.

Folosirea acestui vaccin va rezolva și refuzul unor copii, dar și al unor părinţi de a face imunizare cu preparate injectabile. Sperăm că acest mod de administrare a vaccinului gripal va contribui la creșterea acoperirii vaccinale antigripale la copiii din România.

Însă este foarte important să nu se uite că indicaţia de vaccinare antigripală a copiilor trebuie făcută de medicii de familie și/sau medicii pediatri.

Situaţia ultimilor patru ani în ţara noastră

Se remarcă o scădere dramatică a numărului de vaccinări antigripale în ultimii patru ani, cu scăderea concomitentă a acoperirii vaccinale a principalelor grupe de mare risc până la niveluri critice:

Vaccinări la copii (0-14 ani) – număr copii 0-14 ani: 2.976.977; număr vaccinări: 5.643 (0,18%).
Număr copii instituţionalizaţi (0-14 ani) – 80.792; număr vaccinări: 7.436 (9,20%).
Vaccinări la copii cu risc crescut – număr copii cu risc crescut: 49.124; număr vaccinări: 5.643 (11,5%).
Persoane cu boli cronice asociate – persoane 15-64 de ani și peste: 2.916.464; număr vaccinări: 124.199 (4,25%).
Gravide: 67.522; număr vaccinări: 1.014 (1,5%).
Persoane peste 65 de ani: 3.298.237; număr vaccinări: 268.426 (8,13%).

 


Notă autor:

Bibliografie
1.MMWR: Prevention and Control of Seasonal Influenza with Vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices - United States, 2017-18 Influenza Season; Recommendations and Reports/August 25, 2017/66(2);1-20
2. Cost-effectiveness and socio-economic aspects of childhood influenza vaccination Nichol, Kristin L. Vaccine; Kidlington29.43 (Oct 6, 2011):7554-7558
3. Plotkin’s Vaccines. 7th Edition: Elsevier; Published Date: 6th June 2017
4. WHO: Weekly epidemiological record; 3 November 2012, 87th year, Vaccines against influenza WHO position paper
5. CDC-Atlanta: Seasonal Influenza (Flu) Vaccination and & Preventable Disease (www.cdc.gov )
6. ECDC: Seasonal influenza vaccination in Europe; technical report, 20 Jul 2017(www. ecdc.eu)
7. Red Book, 30th Edition (2015); Report of the Committee on Infectious Diseases, 30th Edition; Edited by David W. Kimberlin, MD, FAAP, Michael T. Brady, MD, FAAP, Mary Ann Jackson, MD, FAAP and Sarah S. Long, MD, FAAP
8. MS–CNSCBT: Metodologia de supraveghere și control a gripei în sezonul 2016/2017 (www.ms.ro & cnscbt.ro)
9. Seasonal influenza vaccine dose distribution in 195 countries (2004-2013): Little progress in estimated global vaccination coverage: Abraham Palache,∗, Valerie Oriol-Mathieub, Mireli Finoc, Margarita Xydia-Charmantad, on behalf of the Influenza Vaccine Supply task force (IFPMA IVS).

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe