Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CAMPANII  »  Vaccinare

Dialogul trebuie adresat părinţilor ezitanţi

Viața Medicală
Conf. dr. Mihai CRAIU luni, 24 iunie 2019, ora 14:47
Viața Medicală
Dr. Alexandra GUȚĂ luni, 24 iunie 2019, ora 14:47

Contextul actual este definit de o intensă emoţie și de o presiune socială ridicată. Vaccinarea este unul dintre subiectele ce contribuie puternic la starea de emoţie și la numeroasele polemici din societatea românească. În scopul unei informări corecte și eficiente, reluăm campania pe tema vaccinării, pentru o mai bună conștientizare a importanţei acestui demers pentru individ și pentru societate.

Vaccinarea, una dintre cele mai eficace metode de profilaxie, este principalul motiv pentru care, în societatea modernă, apariţia epidemiilor ţine de istorie. Datorită eficacităţii campaniilor de vaccinare a fost eradicată variola. Multe alte boli infecto-contagioase sunt controlate atât de bine, încât omul modern a început să uite ameninţarea unor maladii care făceau ravagii în trecutul relativ recent.

Vaccinarea previne apariţia unor boli grave, precum unele forme de meningită, rujeola, tetanosul, poliomielita, difteria, tusea convulsivă ș.a. Persoanele nevaccinate care se îmbolnăvesc de o boală prevenibilă prin vaccinare ar putea să moară sau să dezvolte rate mai mari ale complicaţiilor decât persoanele vaccinate. Aceste îmbolnăviri au costuri foarte mari, atât asociate spitalizării, cât și investigaţiilor complexe. Unele dintre bolile prevenibile prin vaccin nu au tratament specific, astfel încât singura opţiune rezonabilă rămâne vaccinarea.

Rata de vaccinare este scăzută în România pentru anumite boli (sub ţinta de 95% ce ar asigura imunitatea de comunitate – „herd immunity”), iar pentru altele nu se cunoaște cu siguranţă. În faţa unui pacient ce necesită vaccinare, se observă trei ipostaze: cei care sunt de acord cu vaccinarea (cea mai mare proporţie a părinţilor din ţara noastră), ezitanţii și opozanţii vaccinării.

Părinţii – de la simpli sceptici până la opozanţi violenţi

Relaţia medic-pacient are nevoie de implementarea unor strategii de comunicare, astfel încât să se obţină o comunicare constructivă, în beneficiul pacientului și al comunităţii. Sunt descrise greșeli „clasice”, care pot cauza o comunicare defectuoasă, și strategii pentru depășirea acestora.

În cadrul campaniei desfășurate în paginile ziarului „Viaţa medicală” veţi afla care sunt lucrurile care trebuie evitate, cum trebuie și, mai ales, cum nu trebuie comunicat în faţa celor mai frecvente situaţii legate de vaccinare întâlnite de medici în activitatea curentă. De exemplu, în faţa unui opozant al vaccinării, nu trebuie pierdut timpul; cu siguranţă, el nu va dori să accepte vaccinarea. Încercând să îl convingeţi, veţi risipi timpul celor care așteaptă la rând pentru vaccinare sau pentru o clarificare legată de actul vaccinării. Dialogul trebuie adresat acelor părinţi ezitanţi, care poate că nu vor să facă toate vaccinurile sau poate că nu vor astăzi vaccinarea, dar care nu sunt ferm împotriva acesteia. Până la urmă, orice vaccin făcut este o luptă câștigată. De aceea, comunicarea în vederea vaccinării beneficiază de o ediţie separată în cadrul campaniei. Aceasta va ajuta medicul să depășească piedicile frecvent întâlnite.

În cadrul Spitalului Virtual pentru Copii, pagina de Facebook prin care comunicăm cu părinţii, 93–95% dintre mesaje sunt favorabile vaccinării; 5–7% dintre mesaje sunt antivaccinare, de la simpla opoziţie până la respingerea violentă a acesteia. Mulţi dintre oponenţi au încredere oarbă în diverse strategii alternative, nevalidate de medicina bazată pe dovezi. Frecvent, persoanele fără pregătire medicală care fac parte din curentul antivaccinare aderă la ideile vehiculate deoarece percep că sunt primiţi într-un grup restrâns, „deţinător al secretului”, astfel încât se creează un context emoţional special, de apartenenţă la un anume tip de elită.

Vaccinarea este un proces destinat întregii durate a vieţii și presupune mai multe rapeluri, deoarece imunitatea generată de vaccinare nu este „pe viaţă”. În unele dintre bolile prevenibile prin vaccinare, dobândirea imunităţii prin îmbolnăvire nu garantează, nici ea, absenţa unor infecţii ulterioare. Chiar dacă o persoană a avut pneumonie cu pneumococ, dovedită prin investigaţii, nu este protejată de următoarea infecţie pneumococică, aceasta putând genera pneumonie, meningită sau chiar sepsis.

Teama de reacţii adverse

Teama de reacţii adverse este argumentul frecvent invocat de persoanele care se opun vaccinării. Însă cazurile de pacienţi care au fost lezaţi de vaccinuri sunt foarte rare. De ce ar putea fi lezaţi unii copii? Pentru că vaccinurile, la fel ca medicamentele, nu sunt „apă chioară”, au niște principii active în compoziţie. Ar trebui să avem așteptări rezonabile de la actul vaccinării. Dacă se administrează un vaccin la o persoană care are un anumit genotip, având o anumită susceptibilitate înnăscută, este posibil ca reacţiile adverse să apară la o scară mai mare decât uzual.

Este necesară o comunicare permanentă și transparentă pe acest subiect. Efectele adverse pot și trebuie raportate, astfel încât să existe semnale despre tendinţa de repetare a fenomenelor, tendinţă ce nu a fost depistată în etapa studiilor clinice. La fel ca în cazul medicamentelor, reacţiile adverse obișnuite asociate vaccinurilor sunt reacţii a căror severitate și durată par acceptabile, comparativ cu trecerea prin boala prevenită de respectiva vaccinare.

Reglementarea vaccinării

Referitor la reglementări, considerăm că vaccinarea nu va avea mare succes dacă ar urma să fie impusă prin mijloace extrem de punitive. Însă, dacă s-ar vaccina toţi copiii din medii defavorizate sau care nu au medic de familie, ar rămâne nevaccinată aproximativ 5% din populaţia pediatrică. Adică doar aceia care au părinţi ce se opun ferm vaccinării! Astfel s-ar putea atinge pragul de vaccinare ce ar asigura protecţia comunităţii. O măsură posibilă: dacă tu, ca părinte, nu vrei să îţi vaccinezi copilul, este alegerea ta, dar în momentul în care a apărut în comunitate un caz de boală prevenibilă prin vaccinare, nu trimiţi copilul la școală, copilul rămâne acasă! Iar dacă tu sau copilul tău vă îmbolnăviţi, statul nu îţi plătește spitalizarea, o plătești singur.

De asemenea, dacă îmbolnăvești pe altcineva, îi plătești spitalizarea. Să nu uităm că la Brașov, o asistentă medicală cu o condiţie medicală preexistentă, condiţie ce nu permitea vaccinarea, a murit de rujeolă, fiind îmbolnăvită de virusul achiziţionat de la doi copii nevaccinaţi. În astfel de cazuri ar trebui să fii judecat (tu, părinte opozant) ca la un omor din culpă, ca atunci când lovești un cetăţean cu mașina pe trecerea de pietoni. Tu ai greșit și nu ai respectat culoarea semaforului, deci urmează să fii pedepsit. Statul garantează drepturile constituţionale, atât dreptul de a decide al fiecărui om, cât și dreptul la viaţă al celorlalţi. De aceea, actul vaccinării necesită, în România actuală, o clarificare a reglementărilor. Însă o reglementare provaccinare mult prea incisivă ar putea cauza opoziţia unora dintre cei care ezită în prezent.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC