Spaţiile Palatului Suţu și ale Casei Filipescu-Cesianu găzduiesc trei expoziţii legate de arheologie și de trecutul nostru, care oferă publicului perspective diferite asupra obiectelor smulse, la propriu, din adâncuri. „Arta gliptică: secretele gemelor antice” este expoziţia de la Palatul Suţu, deschisă până la 31 martie a.c.

Prin intermediul ei facem o incursiune în istorie și în geologie, pentru a afla povestea unor pietre preţioase și semipreţioase, frumos șlefuite și montate în diferite tipuri de bijuterii, în antichitatea greco-romană. Ele ajung să recreeze pentru noi modul în care erau prelucrate și folosite, învăţându-ne despre simbolistica pe care o poartă și despre limbajul aparte care era legat de folosirea lor în vremurile de demult. Deși dimensiunile lor sunt cel mai adesea deosebit de reduse, este fascinantă migala și precizia detaliilor de gravare cu care au fost împodobite. Deslușirea lor ne este facilitată prin intermediul lupelor, dar și cu ajutorul planșelor explicative.

Salt peste timp

Într-o sală învecinată facem un salt peste timp, până în urmă cu doar două secole, pentru a pătrunde într-un univers ce s-a dezvoltat în paralel cu știinţa medicală, cel al farmaciei. Expoziţia „Leacuri și remedii din drogheriile bucureștene. O călătorie arheologică în secolul XIX” relatează, prin intermediul recipientelor din sticlă și ceramică recuperate din vechi drogherii abandonate, povestea unui mod de relaţionare cu boala. 

De asemenea, arată căutarea unor soluţii pentru revenirea la sănătate, recuperarea vigorii pierdute, în scopul menţinerii tinereţii și frumuseţii. Dincolo de aspectul lor practic, recipientele pot fi apreciate și din perspectiva valenţelor estetice pe care unele dintre ele le au. Acestea au fost create nu doar să poarte un anumit leac, ci și să ofere plăcere vizuală celui care le deţinea și le folosea.

La finalul călătoriei în trecut, vom poposi în cel mai neobișnuit și mai neașteptat loc, explorând „Comorile haznalelor istorice din București”. Expoziţia este găzduită de subsolul Casei Filipescu-Cesianu până la 30 iunie 2024. Mărturie a statutului socio-economic al cartierului și al casei unde se găseau, obiectele devenite inutile atunci, aruncate laolaltă cu cele mai neplăcute materii organice produse de corpul uman, sunt astăzi studiate și puse într-un context de istorie urbană și antropologie. De la banale obiecte de ceramică până la porţelan fin și sticluţe de parfum celebre, această expoziţie ne prezintă, în același timp, preocuparea edililor de a salubriza și igieniza Bucureștiul în perioada secolelor XVIII-XIX.