Caracteristicile acustice ale sonatei lui Mozart pentru două piane în re major a fost creditată pentru faptul că ar avea multe efevte pozitive, inclusiv faptul că ar calma simptomele epilepsiei. Dar o nouă metaanaliză din Viena a concluzionat că nu există dovezi științifice cum că această muzică compusă de Mozart ar avea beneficii pentru sănătatea persoanelor cu epilepsie, scrie newatlas.com. 

Citiți și: Efectele uimitoare ale muzicii lui Mozart 

Wolfgang Amadeus Mozart a compus această sonată în 1781, când avea 25 de ani. Aceasta este alcătuită din trei segmente, dar primul dintre ele, „allegro con spirito”, este cel asupra căruia cercetătorii și-au îndreptat atenția, unii pretinzând că are proprietăți uluitoare.

Așa-numitul „efect Mozart” a fost subiectul unor discuții în comunitatea științifică încă din 1993, când o lucrare de cercetare a pretins că ascultarea segmentului „allegro con spirito” a îmbunătățit performanța în relație cu anumite sarcini, cum ar fi îndoirea hârtiei și rezolvarea unor labirinturi. „Efectul Mozart” a intrat în atenția mass-mediei. Recent, s-a spus că prin ascultarea sonatei compuse de Mozart ar putea fi calmate simptomele epilepsiei.

Însă în această metaanaliză nouă, cercetătorii de la Universitatea din Viena au examinat efectele „allegro con spirito” din sonatei lui Mozart asupra epilepsiei și asupra altor condiții medicale asociate. Mai mult, acești cercetători consideră că efectele sunt părtinitoare.

Cercetătorii au examinat opt studii anterioare ce au înglobat în total 207 participanți. După ce au analziat datele, ei au descoperit că există prea puține dovezi care să indice orice fel de beneficiu de valoare care să poată fi atribuit faptului că a fost ascultată sonata lui Mozart (sau orice alt fel de muzică) în privința epilepsiei, în particular, și în privința oricărei alte condiții medicale, în general.

Unele dintre studiile care au format o parte din această metaanaliză au demonstrat un efect terapeutic observabil, dar acesta nu a fost suficient de important, iar valuarea rezultatelor cercetărilor s-a dovedit a fi insuficientă. Alte studii, de pildă, au raportat selectiv datele obținute. În alte studii nu s-au folosit cohorte suficient de mari pentru a se găsi răspunsul la întrebarea care era investigată.

Această analiză pare să fi răspuns la întrebarea dacă ascultarea muzicii lui Mozart are efecte terapeutice sau nu în beneficiul persoanelor cu epilepsie. Mai multe detalii despre metaanaliză găsiți aici.