În anul 1910, la cel de-al doilea Salon Internaţional de
Aeronautică, Henri Coandă (1886–1972) expunea primul avion cu propulsie
reactivă, în fapt, primul avion cu reacţie, intrat în istoria ştiinţei
sub denumirea de „Coandă 1910“. Interesant de adăugat că, în timp ce
studia acest avion, genialul inventator român a făcut şi primele
observaţii care au dus la formularea celebrului „efect Coandă“. La
trecerea unui secol de la această premieră, în Aula Academiei Române
s-au desfăşurat lucrările unei sesiuni omagiale organizate de Secţia de
ştiinţe tehnice a Academiei Române şi Asociaţia „Henri Coandă“. După
alocuţiunea de deschidere rostită de acad. Valentin Vlad, vicepreşedinte
al Academiei Române, gen. lt. dr. Ion Aurel Stanciu, şeful Statului
Major al Forţelor Aeriene, a prezentat cuvântul omagial din partea
aviaţiei militare române. Au urmat comunicările prezentate de: prof.
univ. dr. ing. Corneliu Berbente (Universitatea Politehnică Bucureşti) –
Personalitatea ştiinţifică a savantului Henri Coandă; dr. ing. Ioan
Buiu (Divizia de istoria tehnicii din Comitetul Român pentru Istoria şi
Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – Coandă 1910 „Le seule aeroplane sans
elice avec turbo-propulseur“ – impact mediatic şi tehnologic; gen. (r)
Iosif Rus (Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii) –
Fundamentul ştiinţific al creaţiei lui Henri Coandă 1910; ing. Dan
Antoniu – Propulsorul Coandă 1910; dr. ing. Sorin Dinea (Asociaţia Henri
Coandă, Universitatea Politehnică Bucureşti, Asociaţia Română pentru
Cosmonautică şi Aeronautică) – De la avionul cu reacţie la aerodina
lenticulară; prof. univ. dr. ing. Adriana Năstase – Omagiu pentru Henri
Coandă şi prof. dr. fiz. Radu Homescu – 1970: Dialog cu Henri Coandă;
1976: La Muzeul Spaţiului din Washington. În Sala „Th. Pallady“ a
Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată o expoziţie dedicată lui
Henri Coandă.
Din comunicările şi discuţiile care au urmat a reieşit că,
dincolo de toate superlativele care s-au asociat cu numele lui Henri
Coandă, sunt încă multe de făcut pentru a cunoaşte temeinic şi îmbogăţi
moştenirea sa care cuprinde peste 2.000 de invenţii, cca 250 de brevete
(din care 33 vizează domenii fundamentale ale ştiinţei şi tehnicii contemporane – de
la aeronautică la medicină). Adăugăm că, în 1967, la Academia Română, a
avut loc primul simpozion cu participare internaţională dedicat
„efectului Coandă“ şi unor aplicaţii speciale ale aerohidrodinamicii.
Trei ani mai târziu, în 1970, când se împlineau 60 de ani de la zborul
primului avion cu reacţie pe care l-a construit şi pilotat, Henri Coandă
a fost ales membru titular al Academiei Române. Şi un gând demn de
întreaga luare aminte îndeosebi pentru noi, cei de azi: „O calitate a
omului mi se pare foarte importantă – aceea de a persevera. Ceea ce e
esenţial este inteligenţa. Posibilităţile nelimitate ale inteligenţei
umane se pot dezvolta numai printr-o continuă perseverenţă“.
