Afecțiunile medicale generate de sindromul post COVID, resimțite de o mare parte dintre pacienți, vor influența sănătatea fizică și mentală pe termen lung, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

Peste jumătate dintre respondenții care au participat la un studiu românesc, pacienți care prezintă afecțiuni apărute post COVID-19, mai exact 57% dintre aceștia, spun că se confruntă cu oboseală cronică. 

OMS a definit sindromul post COVID, numit și „long COVID”  

Este vorba despre un studiu realizat în luna ianuarie de Asociația din Grijă pentru Client. Din acesta reiese că, după trecerea prin boală, multe persoane rămân cu sechele, printre care și oboseala cronică.

„Alarmant este că, pe lângă sechelele fizice, peste 45% dintre persoane au recunoscut că au rămas cu probleme de anxietate, depresie, frică sau insomnii, însă doar 8% au cerut consiliere psihologică și/sau își administrează un tratament în acest sens”, declară Cosmina Voichița Meseșan, coordonatoarea acestui studiu.

Sursă de informare, medicul specialist 

Doar 19% din pacienți declară că medicul de familie le-a dat o recomandare fermă și o trimitere pentru o evaluare post-COVID. Unul din patru pacienți a menționat că una dintre sursele de informare e medicul specialist, iar peste 60% din persoanele chestionate declară că au citit informații despre long COVID pe rețelele de socializare.

Implicarea specialiștilor în prevenție și conștientizarea pacientului de a face un control medical sau psihologic post-COVID ar fi mai mult decât binevenită. 9 din 10 pacienți cred că este absolut necesară o informare mult mai bună și din surse credibile.

Prea puțini pacienți optează pentru o evaluare completă după ce s-au vindecat

Studiul mai arată că aproape 40% din respondenți nu au făcut nici o investigație, deși prezintă una sau mai multe simptome ale sindromului long COVID. Numărul celor care au optat pentru o evaluare completă post-COVID este relativ scăzut, de doar 29%. 

Mai sunt și pacienți care au recurs la un control medical sau au făcut o parte din analize de sânge recomandate. Majoritatea optează pentru o clinică privată fiindcă, din păcate, în această perioadă accesul pacienților la majoritatea unităților de stat rămâne încă restricționat.

Conform studiului, în momentul trecerii prin boală, doar una din cinci persoane chestionate a fost vaccinată cu o singură doză sau cu schema completă, mai mult de jumătate nu erau vaccinați și 30% au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2 înainte ca vaccinul să fie disponibil pentru ei.

Cum comunică clinicile cu pacienții

Cosmina Voichița Meseșan, coordonatoarea acestui studiu, a explicat că în partea a doua a cercetării a analizat pachetele de evaluare post COVID existente pe piața autohtonă la acest moment și modul în care recepția sau call center-ul clinicilor private știu să comunice empatic, să informeze și să consilieze pacientul:

„Analiza a fost realizată folosind un studiu de Mystery Shopping sau metoda pacientului anonim. Rezultatele cercetării arată că doar 18% din reprezentanții clinicilor analizate au oferit încredere și suficiente informații să determine potențialul client să își facă o programare, iar mai mult de jumătate dintre ei nici nu știau de existența acestor servicii / pachete, deși ele erau promovate pe site-ul clinicii”.

Nu trebuie omis nici faptul că stabilirea legăturii empatice și înțelegerea stării de sănătate a fiecărui pacient, de la prima interacțiune la actul medical, e un act de umanitate și joacă un rol major în menținerea pacienților multumiți și loiali. Din păcate, nici măcar aici România nu are „o bilă albă”. În unul din două cazuri pacientul nu a fost întâmpinat la capătul firului de o voce caldă, prietenoasă și empatică.

„O bună comunicare este esențială într-un act medical de calitate și orice clinică de stat sau privată ar trebui: să conștientizeze necesitatea măsurării percepției și gradului de mulțumire al pacienților / clienților, să implementeze un standard – o procedură de relaționare cu pacienții la recepție, să investească în programe de training de comunicare empatică pentru întreg personalul”, afirmă Cosmina Voichița Meseșan, președintele Asociației din Grijă pentru Client.

De ce nu apelează pacienții la un specialist

Nu doar lacunele de informare, ci și partea financiară îi obligă pe pacienți să nu apeleze imediat la un specialist. Cele mai simple pachete cuprind câteva analize de sânge începând de la o sumă de 130 de lei, o parte decontate de CAS, iar cele mai complexe includ investigații neurologice și chiar ședințe de consiliere psihologică, însă acestea depășesc 2000 de lei și nu sunt decontate, se arată în același comunicat. 

Câți dintre pacienții care au trecut prin boală au simptome de long COVID 

„Sfatul meu este ca fiecare persoană care trece/a trecut prin boală să fie extrem de atentă la manifestările propriului corp după vindecare (indiferent de forma de manifestare a bolii) și, în cazul în care observă nereguli, să meargă la medic pentru investigații. Este totuși un virus despre care nu știm cum se va manifesta pe termen lung. Urmați sfaturile medicilor și nu luați rețete de pe net. Fiecare pacient este diferit și avem nevoie de tratament personalizat. Nu lăsați garda jos, e un virus foarte parșiv! - sunt doar câteva din cele 200 de sfaturi emoționante lăsate de cei care au rămas cu afecțiuni pe termen lung după infectarea cu virusul SARS-CoV-2. Multă sănătate!”, a conchis Cosmina Voichița Meseșan.

Eșantion

Studiul a fost realizat in luna Ianuarie de catre Asociația din Grijă Pentru Client în programul „Empatie sau indiferență?”, pe un eșantion de peste 220 de pacienți care prezintă afecțiuni post COVID.