Newsflash
SPECIALITĂȚI

De ce condusul la 16 ani ne poate face mai mult rău decât bine?

de Diana RUS - iul. 9 2015
De ce condusul la 16 ani ne poate face mai mult rău decât bine?
La începutul lunii iunie a fost redeschisă discuţia despre posibilitatea obţinerii unui permis de conducere la vârsta de 16 ani. Acest subiect este în strânsă legătură cu apropierea unui nou an electoral şi posibilitatea de coborâre a vârstei majoratului la 16 ani şi, implicit, a vârstei la care se poate vota. Deşi în presă găsim diferite argumente pro şi contra, nu sunt de găsit foarte multe informaţii utile. Adăugarea doar a unui articol în plus în Codul rutier – pentru a ne alinia la „standardele europene“ – nu ar mai trebui să fie un comportament acceptat la nivelul iniţiatorilor de politici publice, mai ales în perioada electorală. Orice acţiune trebuie gândită în termeni de repercusiuni asupra individului, asupra comunităţii şi, de ce nu, asupra tuturor actorilor care pot fi implicaţi. Pentru unii, un adolescent de 16 ani înseamnă un vot în plus, dar pentru ceilalţi poate însemna o victimă în plus într‑un accident rutier sau o persoană care poate rămâne cu dizabilităţi în urma unui accident rutier; un individ care a lovit pe cineva cu maşina şi care, poate, îşi va petrece ani buni în închisoare. Veţi spune că asta nu depinde de noi şi că fiecare are dreptul să facă ce vrea. Veţi spune că, la fel de bine, adolescentul poate deveni o victimă ca pasager sau ca pieton. Răspunsul meu este simplu: dacă ai avea voie să conduci la 16 ani, vei avea mai multe şanse să devii o victimă a unui accident rutier. Orice expunere la risc atrage după sine şi un număr mai mare de victime, fie că vorbim de accidente rutiere sau alte tipuri de comportamente.
De ce nu mi se pare o idee bună să creştem riscul de accident în rândul adolescenţilor? Pentru că, la nivel global, cauza principală de deces în rândul adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 17 ani sunt accidentele rutiere. Reducerea riscului de accident rutier în rândul şoferilor tineri este una dintre priorităţile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a lansat în luna mai 10 Strategii de prevenire a accidentelor rutiere în rândul copiilor1. Câteva statistici din Statele Unite ne pot ajuta să înţelegem mai bine de ce e mai periculos să conduci la 16 ani comparativ cu 20 de ani. Astfel, adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani au un risc de trei ori mai mare de a fi implicaţi într-un accident rutier fatal decât tinerii de 20 de ani2. Printre factorii care contribuie la această statistică se numără viteza excesivă, consumul de alcool/droguri şi folosirea telefonului mobil în timpul condusului. Adolescenţii au un comportament mai riscant şi au o probabilitate mai scăzută de a aprecia gravitatea unei situaţii.
Pentru că, odată cu o astfel de reglementare trebuie să vină şi un program de obţinere a permisului în etape. Un astfel de program s-a dovedit că reduce riscul de accident cu până la 46%1. Deci se poate. Dar cine va dezvolta o asemenea reglementare? Cine va avea grijă ca acest sistem să funcţioneze? Odată dezvoltat acest sistem, în responsabilitatea cui va ajunge implementarea legii corect şi onest pentru toată lumea? Pentru că, înainte de orice reglementare nouă, trebuie să ne asigurăm că facem faţă provocărilor. Tratamentul medical este scump, iar investiţia în sănătate cam lipseşte. Dacă noi creştem riscul de accident rutier, ar trebui să fim pregătiţi să oferim îngrijirile medicale de urgenţă şi nu numai. Astfel, va fi nevoie de o pregătire specializată a personalului medical din sistemul de urgenţă şi a răspunsului în caz de accident rutier, şi de dezvoltarea unor servicii noi de îngrijire medicală continuă care să includă şi consiliere. Cine va acoperi aceste costuri? Părinţii? Sistemul medical? Sistemul de asistenţă socială? Asigurările de sănătate? Viitorii noştri parlamentari?
Mai putem găsi argumente, dar să ne oprim aici. Suntem cu toţii de acord că acţiunea de a conduce este una complexă şi necesită o varietate de abilităţi, indiferent de vârstă. Dar, când eşti pus în situaţia de a decide la nivel populaţional, ar trebui să faci un pas înapoi şi să alegi alternativa cea mai potrivită la nivel de grup. Iar această alternativă trebuie să fie una informată şi bazată pe dovezi. Condusul la 16 ani ne afectează pe toţi; cu toţii suntem prezenţi în trafic şi ar trebui să încurajăm dezvoltarea unei culturi a siguranţei.

Notă autor:

Referinţe

1Organizaţia Mondială a Sănătăţii. 2015. Ten Strategies for Keeping Children Safe on the Road. (10 Strategii de prevenire a accidentelor rutiere în rândul copiilor).

2Insurance Institute for Highway Safety (IIHS). 2012. Fatality facts: teenagers 2012. Arlington (VA).

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe