Asupra acestui lucru au atras atenţia reprezentanţii instituţiei, în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului Bronhopulmonar.

Aproape 700 de cazuri de cancer bronho­pulmonar au fost diagnosticate în prima jumătate a anului la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, informează instituţia, pe pagina sa de pe o reţea socială: 

„Numărul cazurilor de cancer pulmonar în Institutul «Marius Nasta», conform datelor din serviciul statistică, în primele șase luni ale anilor 2021-2023, prezintă o variaţie minimă. (...) În primele șase luni ale anului 2021 au fost diagnosticate 702 cazuri de cancer pulmonar, în primele șase luni ale anului 2022, 800 de cazuri cancer, iar în primele șase luni ale anului 2023, 694 de cazuri cancer pulmonar”.

Însă multe dintre cazurile internate anul acesta în Institut se aflau deja în stadii avansate. „Mai îngrijorător este faptul că la momentul internării în 2023 proporţia de cazuri depistate cu metastaze a fost de 61,39%, un stadiu în care șansa de a beneficia de o terapie inovativă scade foarte mult, ca urmare a statutului fragil pe care organismul persoanei afectate îl are”, au subliniat reprezentanţii unităţii sanitare.

Diagnosticul precoce dublează rata de supravieţuire

Diagnosticul precoce poate dubla rata de supravieţuire, iar un sistem de diagnosticare precoce care integrează și măsurile de intervenţie asupra principalilor factori de risc ai cancerului bronhopulmonar poate asigura premisele unui control de succes și de reducere a poverii bolii, au arătat și participanţii la dezbaterea pe tema cancerului bronhopulmonar, organizată, recent, în mediul online.

„Există fonduri alocate, de aproximativ 8 milioane de euro, pentru dezvoltarea unui program-pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar (...), în condiţiile noii recomandări a Consiliului Uniunii Europene. (...) Avem în vedere, în afară de recomandarea de a selecţiona fumătorii și foștii fumători, să ne alegem și o regiune unde expunerea profesională la pulberi a fost ceva mai ridicată, cum este cazul Văii Jiului, și să vedem dacă nu putem să facem un mic pilot și acolo”, a anunţat dr. Carmen Ungurean, responsabil Programe de prevenţie și screening în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Ea a atras atenţia însă că screeningul previne dezvoltarea bolii sau diagnosticarea tardivă numai dacă este urmat de preluare rapidă în diagnostic și tratament.

Maximizarea succesului terapeutic

Integrarea examenului anatomopatologic și a determinării biomarkerilor în oncologia de precizie reprezintă o abordare promiţătoare care poate îmbunătăţi diagnosticul și tratamentul cancerului, personalizându-le pentru fiecare pacient în parte și maximizând șansele de succes terapeutic.

„Determinarea unui biomarker specific poate ajuta la identificarea unor ţinte terapeutice specifice, cum ar fi mutaţii genetice tratabile cu medicamente ţintite. Această abordare poate spori eficacitatea tratamentului și poate reduce expunerea pacientului la terapii care nu ar fi eficiente în cazul său. În plus, integrarea examenului anatomopatologic cu determinarea biomarkerilor poate oferi informaţii prognostice importante, cum ar fi riscul de recurenţă a cancerului sau răspunsul probabil la un anumit tratament”, a conchis prof. dr. Ovidiu Pop, vicepreședintele Comisiei de anatomie patologică din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului Bronhopulmonar este marcată anual la 1 august.