Relaţia dintre malnutriţie şi HIV/SIDA reprezintă un exemplu clasic de „cerc vicios“, interesând disfuncţionalitatea imunitară, bolile infecţioase şi malnutriţia. Bolile infecţioase, chiar şi cele benigne, influenţează statusul nutriţional şi, invers, aproape toate pot diminua rezistenţa la infecţii. carenţele în substanţe nutritive, dacă sunt suficient de severe. Mai multe detalii pe această temă ne oferă dna dr. Tereza Poajgă-Kalath. (... )

   Odată cu acceptarea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a includerii acestei maladii în rândul bolilor cronice, au fost iniţiate tot mai multe programe în domeniu. Unul dintre ele a fost lansat la 9 iunie a.c. de către Fundaţia „Romanian Children’s Appeal“ prin proiectul: „Calitate în serviciile medicale“, implementat în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. V. Babeş“ Bucureşti (care a şi găzduit evenimentul), direcţiile de sănătate publică ale judeţelor Brăila, Călăraşi, Giurgiu şi Galaţi. (...)

    Ultimul număr, din aprilie a.c., este tematic: „Paliaţie şi HIV/SIDA“, şi conţine articole care se referă la diferitele aspecte ale acestui tip de îngrijire la pacienţii HIV/SIDA. Se ştie că infecţia cronică HIV rămâne, la aproape 30 de ani de la identificarea virusului, a patra cauză de deces la nivel mondial. Până acum au decedat mai mult de 20 de milioane de persoane şi vreo 33 de milioane sunt infectate cu HIV – din care două milioane sunt copii. În România, se mai află din păcate mulţi dintre copiii cu HIV/SIDA din Europa. Oriunde în lume speranţa de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA este în creştere, în mare parte datorită noilor terapii integrate şi a îngrijirii multidisciplinare, aşa cum sunt îngrijirile paliative. (...)

   Acesta este numele proiectului, lansat la 13 aprilie a.c., care îşi propune să ofere tinerilor (15–25 de ani) informaţii corecte despre HIV/SIDA, pentru a-i motiva să adopte un stil de viaţă mai sănătos, un comportament responsabil şi o atitudine nediscriminatoare faţă de persoanele infectate cu HIV. Adresându-se mai multor grupuri-ţintă (elevi, cadre didactice, personal medical), acesta urmăreşte realizarea unei puternice campanii de responsabilizare socială şi de luptă împotriva stigmatizării. (...)

   Doctorul în ştiinţe medicale Oana Elena Ancuşa, medic specialist în boli interne şi asistent universitar la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, nu e, cu VIRUSUL HIV ŞI IMUNODEFICIENŢ A UMANĂ (Ed. Eurostampa, Timişoara, 2009), la prima carte pe care o scrie. „În anul 1988 am publicat lucrarea «SIDA şi societatea umană». Prin rândurile cărţii am solicitat o mobilizare amplă şi responsabilă a factorilor de decizie ai societăţii umane. Spre regretul meu, până azi nimic nu s-a schimbat. Cu o speranţă mai optimistă, pentru aceste motive revin“. Afirmaţia pesimistă din această precizare a autoarei nu ni se pare îndreptăţită, în baza unor informaţii cunoscute. Doar se afirmă că „lupta contra SIDA nu are susţinere“, fără o argumentaţie solidă, ori cu enunţul eminamente emoţional şi excesiv de „liric“ din primul capitol „Flacăra zilei de luptă contra HIV şi SIDA s-a stins pentru români în ziua aprinderii“, nu ni se pare suficient pentru a se demonstra blocajul în privinţa prevenţiei şi combaterii maladiei. (...)