La
30 noiembrie a.c., OMS, UNAIDS şi UNICEF au dat publicităţii Raportul asupra răspunsului la HIV/SIDA la
nivel global, potrivit căruia s-a înregistrat o reducere cu 15% a noilor
infecţii în ultimul deceniu şi cu 22% a deceselor cauzate de SIDA în ultimii
cinci ani. Progresele înregistrate în prevenirea şi tratamentul HIV demonstrează
astfel beneficiile pe termen lung ale investiţiilor din acest domeniu.
Printre
aspectele pozitive ale eforturilor de combatere a HIV/SIDA se numără: • îmbunătăţirea
accesului la serviciile de testare, care au făcut ca 61% (faţă de 14% în 2005)
din femeile gravide din Africa de Est şi Sud să fie testate şi consiliate în
privinţa HIV • accesul a aproape jumătate din femei la tratament eficient în
vederea prevenirii transmiterii verticale a HIV • disponibilitatea terapiei
antiretrovirale, utilă atât în tratarea, cât şi în stoparea transmiterii
virusului, pentru 47% din persoanele care au nevoie de aceasta în ţările cu
venituri mici şi medii.
Raportul
subliniază faptul că investiţiile în serviciile dedicate HIV/SIDA ar putea
duce, până în 2020, la câştiguri de până la 34 de miliarde de dolari, prin creşterea
activităţii economice şi productivităţii beneficiarilor acestora, depăşind
costurile programelor de terapie antiretrovirală. Sunt indicate însă şi zonele
încă deficitare ale luptei contra HIV/SIDA: • în ţările cu venituri mici şi
mijlocii, mai mult de jumătate din persoanele care au nevoie de terapia
antiretrovirală nu au acces la aceasta • unele ţări încă nu îşi adaptează
programele pentru grupurile cele mai expuse – în multe cazuri, adolescentele,
utilizatorii de droguri intravenoase, homosexualii, imigranţii şi cei condamnaţi
la închisoare nu au acces la serviciile de prevenţie şi tratament. La nivel
mondial, la grupa de vârstă 15–24 de ani, femeile reprezintă 64% din totalul
celor infectaţi cu HIV.
De
asemenea, cu toate că îmbunătăţirea serviciilor a prevenit transmiterea
virusului la cca 350.000 de copii, sunt în prezent infectaţi alte 3,4 milioane
de copii, mulţi lipsiţi de tratament. Astfel, doar unul din patru copii infectaţi
din ţările cu venituri mici şi medii primea tratament în 2010, faţă de unul din
doi adulţi.
În
Europa, epidemia HIV nu este încă sub control, 118.000 de cazuri nou
diagnosticate fiind semnalate de 51 din cele 53 de state membre. Faţă de 2001,
s-a înregistrat o creştere de 2,5 ori a numărului total de infecţii HIV,
712.477 de cazuri fiind raportate biroului regional până la sfârşitul lui 2010.
Dacă se adaugă la acestea cele 500.000 de cazuri diagnosticate în Federaţia Rusă
şi alte 180.000 de persoane diagnosticate cu SIDA în ţări precum Franţa, Italia
şi Spania, care nu deţin date de dinainte de perioada 2002–2004, numărul total
de cazuri în regiune este de aproximativ 1,4 milioane. În consecinţă, statele
membre ale regiunii susţin noul Plan european de acţiune pentru HIV/SIDA
2012–2015, care se adresează în principal grupelor la risc, adesea stigmatizate
şi lipsite de acces la serviciile sociale şi de sănătate. Spre exemplu, în Asia
Centrală şi Europa de Est, utilizatorii de droguri injectabile reprezintă peste
60% din totalul persoanelor infectate şi numai 22% din totalul celor care
primesc terapie antiretrovirală. Aceştia reprezintă, de asemenea, 43% din
totalul cazurilor nou raportate în 2010, faţă de cei 48% infectaţi prin contact
heterosexual.
În
Europa de Est şi Asia Centrală, numărul deceselor din cauza SIDA a crescut de
11 ori între 2001 şi 2010, de la 7.800 la 90.000, şi rămâne în creştere.
Potrivit
datelor Compartimentului pentru monitorizarea şi evaluarea infecţiei HIV/SIDA
din România, din cadrul Institutului de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“,
la 30 septembrie a.c., în România se înregistrau 10.765 de persoane cu
HIV/SIDA, prevalenţa infecţiei la adulţi fiind sub 0,1%. Datorită administrării
corespunzătoare a tratamentului, perioada medie de supravieţuire a crescut
între 1990 şi 2000 de la trei la 84 de luni. Cât priveşte tendintele infecţiei
HIV/SIDA, în ţara noastră: • principala cale de transmitere rămâne prin contact
heterosexual neprotejat (63% din cazuri) • se constată o uşoară scădere a
transmiterii de la mamă la copil (de la 4,8% în 2010, la 2,5% în 2011) • o creştere
relevantă în rândul utilizatorilor de droguri intravenoase (15% în 2011 faţă de
3% anul trecut) • o dublare a numărului de infecţii printre homosexuali (de la
8% în 2009, la 16% în 2011) • o creştere globală a persoanelor cu HIV/SIDA care
necesită servicii specifice şi terapie antiretrovirală. Particularitatea
epidemiologică din ţara noastră, respectiv numărul mare de supravieţuitori pe
termen lung ai infecţiei care au fost supuşi la multiple scheme terapeutice,
face ca rezistenţa la antiretrovirale să fie o problemă majoră. Obiectivele
programului naţional de supraveghere şi control al infecţiei cu HIV sunt menţinerea
unei incidenţe scăzute în rândul populaţiei adulte şi reducerea transmiterii
verticale.